Motivarea deciziei Curții Constituționale a României privind declararea ca neconstituțională a sintagmei „ori de alte organe specializate ale statului“ din cuprinsul art. 142 alin. (1) a Codului de Procedură Penală impune o anumită viziune în rândul magistraților nemțeni.
Chiar dacă decizia în ansamblul ei este obligatorie de aplicat de acum încolo și nu în dosarele soluționate definitiv, aceasta prevede, printre altele, ca instanțele să o aplice în cauzele aflate pe rol. Magistrații din cadrul Tribunalului Neamț analizează zilele acestea ultimul document, decizia 51 din 2016, dar și celelalte decizii similare adoptate înainte și avute în vedere de CCR. „Este prea devreme astăzi (n.n – joi, 10 martie) să ne exprimăm în legătură cu acest aspect. Decizia se aplică obligatoriu, am citit decizia, se aplică și cauzelor aflate pe rol, dar trebuie să ne întâlnim în cadrul colectivului de judecători pentru a analiza acest aspect. Fiecare judecător deliberează, în cameră preliminară, la ridicarea unor excepții, dar nu ne este clar încă dacă decizia se aplică tuturor cauzelor aflate pe rol“, ne-a declarat judecătoarea Cristina Florea, purtătorul de cuvânt al Tribunalului Neamț.
Potrivit motivării, CCR arată că decizia nu se aplică retroactiv, dar poate fi invocată ca temei de revizuire a hotărârilor definitive în cauzele în care s-a ridicat excepția de neconstituționalitate, iar instanțele sunt obligate să aplice decizia la dosarele penale aflate pe rol. „Curtea reamintește caracterul erga omnes și pentru viitor al deciziilor sale, prevăzut la art. 147 alin. (4) din Constituție. Aceasta înseamnă că, pe toată perioada de activitate a unui act normativ, acesta se bucură de prezumția de constituționalitate, astfel încât decizia nu se va aplica în privința cauzelor definitiv soluționate până la data publicării sale, aplicându-se, însă, în mod corespunzător, în cauzele aflate pe rolul instanțelor de judecată (a se vedea *Decizia nr. 895 din 17 decembrie 2015, par. 28)“, se arată în motivare.
Pe de altă parte, CCR argumentează că „în ceea ce privește hotărârile definitive, această decizie poate servi ca temei de revizuire, în baza art. 453 alin. (1) lit. f) din Codul de procedură penală, în această cauză, precum și în cauzele în care au fost ridicate excepții de neconstituționalitate similare, înaintea datei publicării prezentei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I. (a se vedea Decizia nr. 508 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 843 din 19 noiembrie 2014, par.26, Decizia nr. 585 din 21 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 921 din 18 decembrie 2014, par.14 si Decizia nr. 740 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 129 din 19 februarie 2015, par.14)“. CCR reamintește în motivare că organele care pot participa la realizarea probatoriilor sunt numai organele de urmărire penală. „Acestea din urmă sunt cele enumerate la art.55 alin.(1) din Codul de procedură penală, respectiv procurorul, organele de cercetare penală ale poliției judiciare și organele de cercetare penală speciale“, mai spune CCR în motivare.
Cristina IORDACHE