*”Singurul munte din spaţiul românesc cu hram şi sărbătoare”, a spus primarul Coroamă
Duminică, pe masivul Ceahlău au avut loc două evenimente : Festivalul Muntelui Ceahlău și Festivalul Internațional de Folclor, o îngemănare de manifestări cultural-artistice și religioase care au devenit o tradiție pe aceste străvechi meleaguri dens încărcate de legendă și istorie.
CEAHLĂUL este singurul munte din spaţiul românesc cu hram şi sărbătoare, care se ține la ”Schimbarea la față”. Tradiţia celebrării sale se păstrează aici din vechime, de pe vremea dacilor. A fost mai întâi o sărbătoare păgână a dacilor, apoi hramul ţinut de sihaştii muntelui şi călugării moldoveni.
Al doilea munte sfânt al creștinătății ortodoxe
În fiecare an, în preaja sărbătorii creștine „Schimbarea la faţă”, Muntele Ceahlău este anume pregătit să primească săteni, pelerini şi călugări. ”Schimbării la faţă” este, prin excelenţă, sărbătoarea dumnezeirii naturii noastre omeneşti şi a participării trupului nostru trecător la bunurile veşnice, care sunt mai presus de fire.
Masivul Ceahlău este al doilea munte sfânt al creştinătăţii ortodoxe, după Muntele Athos. Muntele Ceahlău era considerat, de către daci, ca fiind sălaş al zeului Zamolxis. Numele străbun pentru Masivul Ceahlău este Pion, sau Peon, cuvânt care provine din limba greacă și care, în traducere, ar însemna „casa stâlpului”.
Numele Legendarului Ceahlău este des întâlnit în literatura română, printre cele mai remarcabile pagini ce i-au fost dedicate fiind cele scrise de Calistrat Hogaş, Alexandru Vlahuţă şi Mihail Sadoveanu .”Ceahlăul este muntele împărat, este podoaba, poezia țării, este izvorul tainic al legendelor și doinelor neamului nostru, este ochiul etern deschis asupra hotarelor moșiei strămoșești”, scria Nicolae Gane.
Sunt argumente solide pentru ca Monumentalul Ceahlău să fie sărbătorit după cum merită, pe măsura semeţiei şi splendorii sale. Programul manifestărilor cultural-artistice dedicat ediţei din acest an a Festivalului Muntelui Ceahlău a fost foarte amonios imbinat cși completat cu cel al Festivalului Internațional de Folclor, devenind asfel deosebit de bogat şi foarte variat.
*Cântă bucium pe Ceahlău…
Duminica trecută, într-o zi de sărbătoare, binecuvântată de Dumnezeu cu o vreme splendidă, Legendarul Ceahlău a îmbrăcat straie de sărbătoare pentru a cinsti cum se cuvine cele cele două festivaluri, unul special dedicat muntelui sfânt, Athosul românesc, și celălalt dedicat portului popular, dansului și cântecelor populare din cinci zone folclorice românești, din Argeș, Teleorman, Bistrița Năsăud, Constanța și, bineînțeles ansamblul folcloric gazdă, ”Floricică de la munte” din Piatra Neamț. Dar și din alte țări, prezente în festival fiind ansamblurile folclorice din Slovenia, Slovacia, Ungaria și Ucraina.
Festivalul a fost deschis prin cânt de bucium, frumos ”rostit” de bătrânul satului, buciumașul Andrei Pantelimon. Așa cum un spectatol de teatru începe cu bătaia gongului, manfestările de la Ceahlăul a debutat cu tânguirea îndelungată de bucium…
Festivalurile desfășurate la poalele Masivului Ceahlăul nu ar fi fost posibile fără sprijinul sponsorilor generoși, fără organizarea fără cusur a Consiliului Județean Neamț în parteneriat cu Primările și Consiliile Locale Piatra Neamț, Târgu Neamț, Bicaz, Roznov și Ceahlău. Autorități publice care și-au dat mâna în susținerea și promovarea moștenirii culturale, a obiceiurilor și tradițiilor locale, pentru că nu trebuie să ne uităm identitatea, istoria și neamul.
*Emilia ARCAN, vicepreședinte al Consiliului Județean Neamț: ”O zi sfântă pentru comuna Ceahlău”
”Mă bucur să fiu alături de dumneavoastră, aici, într-o zonă minunată, la poalele Muntelui Ceahlău. O zi sfântă pentru comuna Ceahlău, pentru că sărbătorim așa cum se cuvine legendarul Ceahlău, prin Festivalulu Muntelui și Festivalul Internațional de Folclor.
Vă felicit domnule primar Coroamă, pentru că ați făcut posibil să se organizeze aceste evenimente deosebite. Suntem alături de dumneavoastră, cu toți cei prezenți la festival veniți să vă cânte și să vă încânte artiștii veniți din țară, din 5 zone folclorice românești, dar și din străinătate.
Ne bucurăm cu toții de prezența lor, îi salutăm și-i felicităm și cu această ocazie. Pentru că ei cântă și ne încântă cu muzica, cu dansul, cu portul popular și cu tradițiile specifice zonelor din care provin.”
*Vlad ANGHELUȚĂ, prefect de Neamț: ”Un festival într-un alt festival”
”Ca prefect al județului Neamț, mă bucur că astăzi, ne-am adunat cu toții în Stațiunea Durău, la poalele unui munte legendar, repezentativ pentru Carpații Orientali. Suntem norocoși că îl avem în județ! Muntele Ceahlău este un simbol pentru județul Neamț. Ca să-l facem mai frumos, astăzi am organizat un festival înt-un alt festival, spre bucuria tuturor. Vă îndemn să vă distrați, să gustați din tradițiile culinare ale locului, să admirați tradițiile meșteșugărești, să vă delectați cu dasnurile și cântecele și costumele populare din mai multe zone românești și din străinătate. Sunt convins că vom avea parte de o manifestare cultural-artistică de excepție. Vă doresc tuturor petrecere frumoasă, inimă bună și Doamne ajută!”
*Dan COROAMĂ, primarul comunei Ceahlău: ”Muntele şi-a recăpătat hramul și aura de sfinţire”
”Mulțumesc tuturor celor care ne-au ajutat ca aceste evenimente deosebite să fie posibile, Festivalul Muntelui Ceahlău și Festivalul Internațional de Folclor. Sărbătoarea Muntelui Ceahlău a ajuns la cea de a 41 ediție, în ultimii anii îmbinându-se cum nu se poate de frumos cu Festivalul Internațional de Folclor.
Pe nedrept, o vreme, la Ziua Muntelui Ceahlău se ţinea doar o serbare câmpeneacă cu mici şi bere și muzică de tot felul. Aura de sfinţire parcă dispăruse. După 1990, Muntele Ceahlău şi-a recăpătat hramul şi, în vârf de munte, s-a ridicat Mănăstirea „Schimbarea la faţă”, unde soborul mare de preoţi, în frunte cu mitropolitul,an de an, oficiază slujba dedicată acestei mari sărbători creștine. Ceahlău este singurul munte din spaţiul românesc care are hram şi sărbătoare. Acum avem o sărbătoare laică la Durău, prin cele două festivaluri, care va fi urmată de o sărbătoare religioasă pe vârf de munte, cea de la ”Shimbarea la față”, de joi.
Să aveți parte de o zi frumoasă, să vă bucurați de artiștii din țară și din străinătate, care au venit să vă încânte cu muzica, dansul, portul popular și tradițiile specifice zonelor pe care le reprezintă. Vă doresc multă sănătate și să ne întâlnim bucuroși și la edițiile viitoare ale festivalurilor foarte dragi nouă.”
*Dacii liberi pe Ceahlău…
O prezență inedită la ediția din acest an a Festivalului Muntelui Ceahlău au fost daci…liberi, exact așa cum erau cu multe sute de ani în urmă. Cu portul și îndeletnicirile lor de atunci. A fost ca o reîntoarcere în timp, să-i vezi din nou la poale de Ceahlău, în comunitatea lor de daci liberi, cu ostașii și căpeteniile lor, cu preotul și doctorul lor, cu femeile și copiii lor. Cu armurile și armele de atunci, puse cu generozitate la dispoziția turiștilor, pentru a retrăi pe viu istoria de atunci. Mai întîii copii, dar mai apoi și adulții și-au pus pe cap coifurile, s-au înarmat cu scutul, săbiile ori arcul cu săgeți și au plecat la luptă.
Pe tot parcursul manifestărilor cultural-artistice de pe Masivul Ceahlău, cortul dacilor liberi amplasat în susul muntelui, mai la vedere, a fost continuu asaltat de mulțimea de curioși, însetată de istorie, de trecutul neamului noastru, al dacilor liberi.
Am discutat cu căpetenia lor, Constantin Lăpușneanu, președintele Asociației ”Dacii liberi” cu sediu în Iași, cea care a făcut posibilă întâlnirea cu dacii liberi: ”Suntem foarte bucuroși să fim prezenți aici, pe Masivul Ceahlău, muntele sfânt al Moldovei. Noi încercăm să aratăm lumii cum trăiau, cum se îmbrăcau și cum luptau strămoșii noștri geto-daci. Nu am putut să venim cu toată gruparea noastră, avem daci, dar și trupe de romani. Aici, la Durău, am venit cu gruparea noastră de la Iași, geto-dacii liberi din Moldova. Avem în gruparea de acum, 4 femei civile, un copil, 10 luptători îmbrăcați ca în vremurile de atunci, cu armuri și coifuri, arme. Avem și un preot. Prin acțiunea noastră aducem în prezent istoria noastră, a geto-dacilor, s-o arătăm lumii de azi, cum era la acea vreme. Eu zic că e o treabă bună. Avem aici organizată tabăra, avem expuse coifuri, armuri și arme, facem demonstrații practice. Suntem un grup pasionați de istorie, pe care vrem s-o readucem în atenția tuturor. Mai ales că, acum, prea puțin se vorbește despre strămoșii noștri geto-daci. Este păcat, pentru că nu trebuie să ne uităm trecutul. Dacă ne uităm trecutul, nu vom avea nici un viitor.”
La final, ne-a îndemnat să fim mândri că la Piatra Neamț, a fost cândva celebra cetate dacică Petrodava. Să fim mândri că Moldova am avut oameni care au opus rezistență cotropitorilor. De aici, din Moldova, s-au ridicat mândri luptători care au ajuns până la Roma.
Tina CONDREA
Foto Vasile Rogin