Pe rafturile marilor magazine din Piatra Neamț găsim mai multe sortimente de fructe și legume aduse din străinătate, în detrimentul celor de proveniență românească. Nu este singura dată când tragem un semnal de alarmă în această privință, și în decembrie am scris despre acest lucru, cu speranța că se va schimba ceva. Însă nimic. Aceleași produse „tronează“ la vedere pe rafturile supermarketurilor, chiar dacă lângă ele, parcă timide, se găsesc și ceva legume și fructe de pe plaiurile autohtone. Oare ce au strugurii românești, față de cei aduși de peste mări și oceane, tocmai din Africa de Sud? Sau ce au merele poloneze în plus, în comparație cu cele dulce-acrișoare românești? Înțelegem când este vorba de diversitate, iar omul ar vrea să guste din când în când un cartof dulce adus din SUA, o măslină din Grecia, sau o portocală din Spania. Dar să ne facem singuri concurență la fructele și legumele autohtone, asta e greu de închipuit. Dacă tot se bate monedă pe consumul de fructe din import, atunci de ce nu se trece Prutul, unde găsim mere dulci și zemoase, coapte sub un soare blând… românesc. Însă cel mai cinstit ar fi să se încurajeze agricultura autohtonă, și asta nu doar din considerente patriotice și economice, cât și din punct de vedere al calității, respectiv al gustului aparte, specific merelor copilăriei noastre. Să analizăm și salata verde, care crește din pământul roditor românesc, care este mai gustoasă și fără chimicale. Din păcate, românii sunt nevoiți să cumpere legumele din Turcia, Italia sau Olanda, fiindcă sunt mai ieftine, iar guvernele acelor state subvenționează agricultorii, iar în final, când se trage linie, pe rafturi sunt aduse legume și fructe din aceste țări, produse care sunt pline de chimicale și fără gust. Din câte am văzut zilele trecute, până și banala ceapă verde este în concurență cu cea adusă din Italia. Tot printre rafturi găsim și ridichi aduse din Polonia, sau ardei grași din Spania. De roșii ce să mai vorbim? În marile magazine se găsesc expuse mai ales cele turcești, grecești sau spaniole. Iar la polul opus, clienții pot alege doar un singur soi de tomate românesc. Nici banala țelină autohtonă nu face casă bună la noi, fiindcă managerii o preferă pe cea adusă din Polonia, iar asta, bănuim că tot din considerente financiare…
V.ANDRIEȘ