În urma primei dezbateri ce a avut loc în luna martie, documentul s-a îmbogățit cu noi proiecte, rezultate în urma propunerilor și sugestiilor făcute de autorități și diferite instituții. După o nouă prezentare a strategiei, cei prezenți în sală au punctat anumite aspecte legate de document. ”Datele se mai pot schimba pot apărea prevederi legislative, privind evoluția economică a județului, a zonei și atunci sigur că lucrurile sunt legate. A fost ultima dezbatere publică pe strategia de dezvoltare a județului, urmează să adunăm toate ideile, propunerile și să dăm forma definitivă documentului”, a declarat Constantin Iacoban, președintele Consiliului Județean (CJ) Neamț. Vlad Angheluță, prefectul județului Neamț, a subliniat că este nevoie ca strategia să contureze clar nevoile și prioritățile de dezvoltare și a făcut un apel către șefii serviciilor deconcentrate să vină cu propuneri concrete, pentru a avea o strategie bine închegată a județului. ”Ca rezultat al dezbaterii publice din luna martie, au apărut 19 noi proiecte pe infrastructura socială. Asta înseamnă că la Neamț, în următoarea perioadă, va exista o dinamică puternică pe economie socială”, a spus prefectul.”Vom contacta fiecare șef de instituție deconcentrată pentru a-și expune punctul de vedere referitor la strategie, pentru că aceasta este a județului”, a precizat Iacoban, șeful CJ Neamț.
Prezent la dezbatere, deputatul Liviu Harbuz (PSD) a vorbit din nou despre importanța economiei sociale, precum și despre posibilitatea de a atrage fonduri direct de la Bruxelles.”Eu susțin tot ce înseamnă economie socială. În acest context putem colabora foarte bine și face chiar consorții cu instituții, cum ar fi Institul de Economie Socială din Franța, care este cel mai puternic. Institutul și-a exprimat disponibilitatea de a instrui și pregăti pe cei care se ocupă de economie socială în județul Neamț(…) Posibilitatea de a crea consorții cu institute, companii foarte puternice, ar crește credibilitatea întreprinderilor sociale, asociațiilor și fundațiilor din județul Neamț și ar putea angrena o deschidere foarte mare a nemțenilor către Europa”, a opinat deputatul Harbuz. Și consilierul județean Dan Vasile Constantin a avut o intervenție în cadrul căreia a precizat că este unul dintre cei care susține economia socială: ” Chiar aș propune Consiliului Județean să preia modelul celor de la Tg. Neamț, care în 2007 au constituit o întreprindere socială, ce se adresează categoriilor sociale defavorizate.(…) În fiecare unitate administrativ teritorială pot fi gândite întreprinderi sociale care să rezolve punctual și temporar, o serie de probleme. Poate ne gândim la lucrul acesta și Consiliul Județean să fie una dintre primele autorități publice locale care să aibă în structură, în coordonare, în finanțare, o întreprindere socială”.
Consilierul județean Radu Tudorel a sugerat că ar fi bine ca în județ să existe mai multe universități: ”Eu cred că județul Neamț are potențial și e destul de bine dezvoltat ca să poată crea un centru universitar”.
Președintele Camerei de Comerț și Industrie Neamț, Mihai Apopii, a remarcat faptul că este pentru prima dată când o strategie de dezvoltare a județului se face și cu consultarea mediului de afaceri. ”De la întâlnirea precedentă, s-au adus propuneri, unele au venit de la Camera de Comerț și Industrie. Este foarte important ca în strategia de dezvoltare a județului să fie abordate acele industrii cu specificitate locală, care asigură procedaarea materiilor prime locale. La fel de importantă este și abordarea învățământul profesional, pentru a califica resursa umană de care avem nevoie. Avem o colaborare cu Inspectoratul Școlar Județean și cu alte entități care se ocupă de calificarea resursei umane”, a precizat Mihai Apopii. Problema resursei umane calificate a ridicat-o și consilierul județean Andrei Ignat.
Strategia de dezvoltare durabilă a judeţului Neamţ pe perioada 2014-2023, are ca obiectiv central să se asigure că măsurile şi acţiunile întreprinse în direcţia dezvoltării socio-economice durabile de cătretoţi actorii de la nivelul judeţului, atât publici cât şi privaţi, sunt sinegice și sunt cât mai eficiente în atingerea scopurilor propuse.
(I.C.)