Deznădejde cât casa arsă ieri la Trifeşti

ars trifesti 6

*O familie necăjită cu trei copii a rămas pe drumuri

*Bruma de agoniseală a ars o dată cu toate celelalte bunuri

Pentru o familie din Trifeşti ziua de ieri nu a fost una obişnuită. A început ca de obicei, de dimineaţă, când Paraschiva a dat de mâncare la animale şi apoi a pregătit pe cel mijlociu pentru şcoală, după care l-a lăsat pe fiul cel mic, de 5 ani, la sora ei, apoi şi-a luat bărbatul şi feciorul de 18 ani şi au plecat în ţarnă, la muncă. Dar, înainte de amiază o vecină a venit în fuga mare şi cu sufletul la gură, să-i cheme acasă, că arde. Femeii i s-au muiat genunchii şi a izbucnit pe loc în plâns, apoi imediat au urcat cu toţii în căruţă şi au plecat. Când au ajuns, focul cuprinsese şi acoperişul. Casa, micuţă şi în mare parte veche, din chirpici, ardea ca o torţă. Vecina din faţă, tanti Maria, a văzut pe la 11,30 fumul gros ieşind din casă şi a sunat la 112. Apoi, împreună cu alţi vecini au încercat să se apropie de casă şi să dea cu apă. “Am venit să dăm cu apă până ajungeau pompierii, dar nu te puteai apropia, nu atât de căldură, că era mare şi vâlvătaia, dar explodau bucăţi din acoperiş şi geamurile, săreau în toate părţile, nu puteai să te apropii. Nea Culiţă (n.n. – un alt vecin) îşi frângea mîinile când vedea că n-are ce face…”, spunea tanti Maria.

 

*Primarul le-a donat căpriorii, iar un consilier bolţarii

 

Două echipaje de pompieri de la Detaşamentul Roman au ajuns la faţa locului cu două autospeciale şi au intervenit rapid pentru stingerea incendiului “Echipajele au ajuns la locul solicitării şi au stins incendiul după o oră şi 40 de minute, cauza cea mai probabilă fiind un scurtcircuit”, a declarat sublocotenetul Andrei Grancea, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Neamţ. La locul dezastrului au ajuns primarul Vasile Octavian Duminică, acesta spunând că va ajuta familia lovită de necaz. “Sunt oameni harnici, cu trei copii, mai necăjiţi ei, dar gospodari şi îi ajutăm cu nişte căpriori rămaşi de la lucrările de la căminul cultural, un consilier local a spus că le va da nişte bolţari, o să-i sprijinim să treacă mai repede peste această încercare”, a declarat primarul de Trifeşti. Ieri după-amiază căpriorii deja au fost descărcaţi în curtea familiei Asaftei.

 

*”Am rămas numai cu hainele pe noi…”

 

Paraschiva Asaftei abia îşi putea astâmpăra plânsul. Lacrimile curgeau involuntar pe faţă, în timp ce privea spre pereţii care au mai rămas din căsuţa lor. “Când o venit băiatul de la şcoală (n.n. – mijlociul e în clasa a I-a) o plâns, săracu….am dus copiii la sora mea. Am pierdut tot….”, spunea femeia, cu glas stins. Soţul ei, copilul cel mare, câţiva vecini munceau deja la curăţat locul. “Am avut 11 milioane în casă, că am vândut un porc acuma, recent, şi ăia au ars. Tot! Acuma….bine că suntem întregi….Om trece şi peste asta”, suspina femeia, încă neputând să-şi revină, cu tot sprijinul şi susţinerea vecinilor. Sora ei o ajută cu copiii, acum, la început, dar vor sta acasă la tatăl Paraschivei, deocamdată. Îşi vor ridica altă casă, alături, cel mai probabil, dar tot nu înţelege cum a fost posibil să se întâmple şi a ars şi casa bătrânească, veche de o sută de ani, şi camera nouă, ridicată de ea şi soţul ei.

Cât am stat de vorbă cu familia greu încercată, vecinii veneau pe rând şi-i aduceau mâncare şi haine. Paraschiva plângea necontenit: “Am rămas doar cu hainele de pe noi….nimic n-am mai putut salva. A ars tot…. aragazul ăla doar tabla a mai rămas din el. Am reuşit să salvăm animalele, calul, porcul şi găinile….în rest, numai scrum. Tot ce-am muncit o viaţă întreagă….”, repeta într-una, parcă într-un bocet de moarte. Apoi, femeia îşi înfrângea necazul şi se ruga pentru iertare, cu ochii în lacrimi spre cer.

Nu doar primarul şi consilierii s-au oferit să-i ajute, ci şi alţi localnici, care auziseră de dezastru şi au anunţat că-I va ajuta fiecare, cum poate, unii cu forţa de muncă, alţii cu haine, ba chiar şi cu hrana pentru animale, pentru că în incendiu au ars fânul şi grăunţele care erau depozitate în pod.

Cristina IORDACHE

Foto Sorin PRUTEANU