După cum este menționat în istoricul oficial al așezământului monahal, Mănăstirea Bisericani este ctitoria voievodului Bogdan al III-lea Vodă, în 1508-1512 și a fost fondată pe temelia unei biserici din lemn, cu hramul „Buna Vestire“, din a doua jumătate a secolului al XV-lea, care a fost construită de sihastrul Iosif și ucenicii lui, veniți din pustiul Iordanului.
Biserica din lemn, pe temelia căreia a fost ridicată mănăstirea, a fost incendiată și jefuită în anul 1498 de către tătari. După arderea bisericii, Cuviosul Iosif și ucenicii săi s-au hotărât să plece la Munte Athos, dar au fost opriți de apariția Fecioarei Maria, care le-a spus că nu este nevoie să plece spre Grădina Maicii Domnului de la Athos pentru că și acest loc „este Grădina Mea“. Evenimentul a fost pictat la iconostasul Maicii Domnului din biserica voievodală în anul 1517. „Minunea a fost auzită și de domnitorul Ștefan cel Mare și Sfânt, care (după mărturia istoricului Nicolae Iorga) avea să pună piatra de temelie a noii biserici cu același hram, iar zidirea ei a avut loc în timpul domnitorului Bogdan al III-lea (1504-1517)“, se arată în istoricul mănăstirii.
Locașul este unul dintre puținele obiective, de pe valea Bistriței, care au fost consemnate pe harta întocmită de Dimitrie Cantemir la începutul secolului al XVIII-lea.
La Palatul Cnejilor nu se știa nici măcar proprietarul
Dacă la Mănăstirea Tazlău, un alt obiectiv aflat în avansată stare de degradare, se așteaptă începerea lucrărilor de reabilitare cât mai curând, la Palatul Cnejilor din Ceahlău lucrurile au fost mai complicate. „La Palatul Cnejilor din Ceahlău, marea problemă a fost să stabilim proprietarul, pentru că, așa cum s-a întâmplat și la Gâdinți, nu exista titlu de proprietate. Nici primăria și nici biserica nu aveau acte. Acum avem promisiunea preotului din localitate, care și-a dat angajamentul că, după preluare, cu sprijinul Mitropoliei Moldovei, acolo se va implementa un proiect pentru reabilitare. După nenumărate adrese, am reușit să obținem o promisiune în ceea ce privește și Cetatea Nouă a Romanului din Gâdinți, pe care vrea să o preia Primăria Roman. Ar fi o mare reușită, pentru că altă forță are o primărie de municipiu, în comparație cu oricare altă entitate din zonă“, a precizat Rocsana Josanu.
O altă veste bună pentru nemțeni este că, în 2015, a fost declanșată procedura de clasarea a altor șase imobile, procedură prin care se conferă regim de monument istoric și prin care imobilele sunt înscrise în Lista Monumentelor istorice. „Anul acesta a fost declanșată procedura de clasare pentru șase imobile, două din Piatra Neamț și patru din mediul rural. Din păcate, întocmirea acestor documentații este îngreunată de lipsa fondurilor și de reticența unor proprietari care refuză să colaboreze“, a spus Rocsana Josanu, directorul DJC Neamț.
Printre problemele Direcției Județene pentru Cultură, Culte și Patrimoniu Național, identificate de noul director, se numără lipsa unei centralizări a monumentelor istorice din Neamț, lipsa specialiștilor care să le supravegheze și să le țină sub control și lipsa de informare a autorităților locale, care nu cunosc legislația în domeniu și nu știu ce atribuții au față de aceste obiective. „Primăriile au fost înștiințate că trebuie să sprijine financiar proprietarii de monumente istorice pentru întreținerea acestora și au obligativitatea de a prevedea în bugetele anuale sume în acest sens. De asemenea, în cazul monumentelor istorice la care nu se cunoaște proprietarul, obligațiile privind întreținerea acestor imobile revin autorităților publice locale. În vederea întocmirii arhivei monumentelor istorice, am început colectarea datelor din documentațiile depuse pentru avizare“, a spus Rocsana Josanu în cadrul ședinței de Colegiu Prefectural.
Andreea AMARIEI