* Despre produs tradițional și, mai nou, produs montan *Suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană la produse înregistrate!
Ieri, la Direcția pentru Agricultură Județeană Neamț, a avut loc o întâlnire de lucru, în cadrul căreia s-au desfășurat acțiuni de informare și de promovare a sistemelor de calitate, precum și discuții cu privire la înregistrarea de noi produse protejate la nivel european, a produselor tradiționale românești, a produselor realizate după rețete consacrate și, mai nou, a produselor montane.
La această dezbatere au participat Ionuț Diaconeasa – consilier secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Daniela Popa – consilier superior la Serviciul de Industrie Alimentară din cadrul MADR, Lazăr Latu, directorul general al Agenției Zonei Montane, Laurențiu Dulamă – vicepreședinte al Consiliului Județean Neamț, președințiilor celor 6 GAL-uri nemțene, primari ori viceprimari din cele 25 de comune nemțene din zona montană, reprezentanți ai unităților de procesare a laptelui și produselor lactate, carne și preparate de carne, panificație și produse de panificații, operatori din domeniul produselor tradiționale nemțene autorizate la nivel național, conducerea și toți specialiștii de la Direcția pentru Agricultură Județeană Neamț, Agenția Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor Neamț, Asociației Crescătorilor de Albine Neamț.
*Prioritare: realizarea și promovarea produselor specifice zonei noastre
„Este o întâlnire de lucru, de informare și promovare a sistemelor de calitate, a înregistrării produselor protejate la nivel european. Ne-am adunat împreună factori de decizie, autorități locale, fermieri și procesatori pentru discuta despre ce avem de făcut pentru realizarea și promovarea produselor specifice zonei noastre, care să ducă la dezvoltarea ei. Sper să fie o întâlnire benefică pentru toți participații“, a declarat Maricel Tălmăcel, directorul Direcției pentru Agricultură Județeană Neamț, la deschiderea acestei dezbateri.
Cu mai multe detalii a venit Ionuț Diaconeasa – consilier secretar de stat la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale: „De reținut că este foarte important tot ceea ce înseamnă produse tradiționale românești și mai ales promovarea lor. Sunt aici pentru a vă ajuta și să vă asigur de tot sprijinul Ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale în realizarea și promovarea sistemelor de calitate europene, a produselor autohtone. La ora actuală, România are doar 4 produse înregistrate în sisteme de calitate europene, țara noastră este pe ultimul loc în această privință în rândul statelor Uniunii Europene. De aceea organizăm campanii de informare și de promovare a sistemelor europene de calitate în toată țara, pentru a putea intra în circuitul european a cât mai multor produse românești. Este o soluție viabilă pentru deschiderea de noi piețe de desfacere a produselor autohtone, de a ne face cunoscuți în lume cu produsele tradiționale românești. Principala piedică o constituie reticența la asociere a micilor fermieri sau a procesatorilor, pentru ca împreună să realizeze produse tradiționale pe care să de comercializeze în numele grupului sau al asociației respective. Nu trebuie să vă sperie procedurile, chiar dacă par destul de complicate, ele sunt aplicabile. Asocierea este foarte importantă, ca apoi să profitați de specificitatea zonei, de care să vă folosiți în realizarea produselor tradiționale“, a precizat Ionuț Diaconeasa.
*Sisteme de europene de înregistrare a produselor tradiționale
Daniela Popa, consilier superior la Serviciul Industrie Alimentară din cadrul Ministerului Agriculturii, a vorbit în detaliu despre sistemele de calitate și de înregistrare a produselor protejate la nivel european. A început cu primii pași care trebuie făcuți pentru obținerea atestatului de „Produs tradițional“, cu logo specific care este proprietatea MADR. E drept că marca „Produs tradițional“ impune restricții de cantitate, în funcție de numărul celor care realizează produsul respectiv, dacă este un singur procesator sau o asociere între procesatori. Obținerea atestatului de produs tradițional deschide noi perspective de desfacere operatului respectiv. Caz concret: nemțeanca Valentina Lungu, cu produsele sale tradiționale în domeniul dulcețurilor și zacuștelor atestate de Ministerul Agriculturii a reușit să intre în mai multe rețele naționale de magazine.
A vorbit apoi de atestatul privind realizarea produselor după rețete consacrate, ceva mai ușor de obținut și care se referă la produse realizate în sistem industrial. Vorbim de rețete care deja sunt standardizate și au fost folosite pe o perioadă mai mare în sectorul produselor din carne și preparate din carne, lapte și produse lactate, pâine și produse de panificație. Mai nou și bere.
*DOP, cel mai tare sistem de calitate
Pe rând au fost prezentate avantajele sistemelor europene de înregistrare a produselor tradiționale românești. Denumirea de origine protejată (DOP) este cel mai tare sistem de calitate cu care producătorii pot intra mai ușor pe piața europeană, care aduce și o creștere de preț la produsele care poartă această denumire. Este vorba de un anume areal în care este realizat produsul respectiv, cu specific privind apa, pășunea, hrana animalelor și care se regăsesc în compoziția și calitatea produsului respectiv.
Indicația geografică protejată (IGP) este un alt sistem de calitate european. Aici, cel mai important este constituirea unui grup care să realizeze produsele tradiționale din acea zonă geografică, ca apoi să fie înregistrat în sistemul european de calitate, cu care să intre pe piață. Aici și rețeta este foarte importantă!
Un sector foarte generos în acest sens este cel apicol, România fiind a cincea țară din Uniunea Europeană la producția de miere de albine. De ce să nu avem produse tradiționale românești pe piața europeană, după sistemele de calitate europene?
*Zona montană, etalonul județului Neamț
Zona montană a avut o pregnantă prezentare la dezbaterea de ieri, de la Direcția pentru Agricultură Județeană Neamț, în frunte cu nemțeanul Lazăr Latu, directorul general al Agenției Zonei Montane. Altfel spus, șeful peste Carpații României, cum la numit reputatul Radu Rey, anul trecut, la predare de ștafetă.
„Agenția Zonei Montane este o entitate nouă, care vine cu programe specifice pentru dezvoltarea zonei montane din România. În țară avem 27 de județe care au zonă montană, în unele cu întindere mai mare, alte mai restrânsă. Sub acest aspect, Neamțul este de nivel mediu spre superior. Produsul montan este soluția pentru dezvoltarea acestei zone, pornind de la iarba de calitate de aici, animale sănătoase, procesare și până la produsul finit, numit generic «Produs montan». Marea problemă cu care se confruntă acum această zonă este depopularea muntelui“, a tras un serios semnal de alarmă mai-marele munților, Lazăr Latu.
Pentru zona montană, la ședința de ieri, „pata de culoare“ au fost reprezentanții GAL „Ceahlău“, în frunte cu președintele său Ioan Cernat, cu toții îmbrăcați în frumoase straie populare. Este cel mai mare GAL ca întindere geografică din județ. „Cel mai tare din județ și din toată Moldova“, a ținut să precizeze Ioan Cernat.
Tina CONDREA-ZĂPODEANU