”Un deficit bugetar de numai 0,9%, faţă de 4,7% în Franţa sau 3% în Italia ar pune în pericol dezvoltarea României şi nivelul de trai al românilor. Dacă analizăm în cheie literară presiunea funcţionarilor FMI, aş spune că ei vor egalitate, dar nu pentru căţei, ca-n fabulă”, declară deputatul colegiului 3 Neamț, Liviu Harbuz.
Parlamentarul a apreciat că ”negocierile cu FMI sunt un examen necesar, dar care exclude asumarea necondiţionată a punctului de vedere emis de funcţionarii înaltului for. Viziunea FMI şi a Comisiei Europene privind deficitul bugetar, de 0,9%, diferă de cea a Guvernului României, care ia în calcul un deficit de 1,4 până la 2%, deoarece premierul Victor Ponta are în vedere pentru 2015 dezvoltarea economică în acelaşi ritm accelerat, continuarea şi lansarea de investiţii, suportabilitatea socială a măsurilor economice, altfel spus dezvoltare şi bunăstare, ceea ce s-a şi dovedit în 2014.
Când angajamentele României faţă de NATO impun o creştere a alocării bugetare către Ministerul Apărării cu 0,3% din PIB, funcţionarii FMI nu pot spune că nu-i interesează acest aspect, la fel cum nu pot ignora sau minimaliza necesitatea majorării fondurilor dedicate cofinanţării proiectelor europene, domeniu în care anul 2014 a înregistrat o creştere spectaculoasă a absorbţiei fondurilor, de la circa 7% la peste 50%„.
Harbuz susține că politica FMI se aplică diferențiat pentru România, în raport cu alte țări europene: ”Ar fi suficiente argumente care susţin că un deficit de 0,9% este inacceptabil. Premierul Victor Ponta a adus în discuţia publică exemple relevante, ca al Franţei, care nu are niciun acord cu FMI, dar are o dispută cu Comisia Europeană legată de deficit, care este de vreo trei ori cât al României, de 4,7%, sau al Italiei, care are peste 3%. Un deficit bugetar de 1,4 până la 2% ar crea condiţii ca, în 2015, România să se dezvolte într-un ritm accelerat, opinie împărtăşită şi de experţii bancari, atenţi şi sensibili la măsurile guvernamentale ce se percep rapid în sistemul bancar, hârtia de turnesol a economiei. România a avut în trimestrul III cea mai mare creştere economică dintre toate ţările membre ale UE, prin măsurile Guvernului Ponta de stimulare economică, investiţiile şi creşterea consumului, ca urmare a recuperării pensiilor şi salariilor tăiate de Guvernul Boc, măsuri contestate de funcţionarii FMI. Ei lucrează doar cu cifre, cu un singur scop, al asigurării minimului risc bugetar, în timp ce noi lucrăm cu oameni şi pentru oameni, relaţie ce impune viziune, perspectivă şi o dinamică bazată pe măsuri reale, concrete, care să se regăsească în nivelul de trai al românilor. Altfel, ar redeveni actuala morala fabulei lui Grigore Alexandrescu „Câinele şi căţelul”.
Mariana OLTEAN – TUDOSE