În Neamţ, nicio clădire de patrimoniu nu are conceput un istoric
Moda termopanelor nu ocoleşte monumentele de arhitectură şi bisericile vechi
În momentul de faţă, niciun monument istoric din judeţ nu are un istoric conceput, acesta fiind un pas decisiv în ştergerea identităţii clădirilor de patrimoniu.
„În opinia mea, istoricul clădirilor trebuie conceput de personalul Complexului Muzeal Judeţean Neamţ, pentru că ei sunt cei care deţin documentele referitoare la aceste clădiri. Vom iniţia acest demers, prin personalul angajat la nivelul Direcţiei pentru Cultură, pentru că acest istoric al monumentelor este extrem de necesar în toate documentaţiile, atât pentru în vederea restaurării clădirilor de patrimoniu, cât şi în vederea clasării sau declasării acestora. De asemenea, trebuie alcătuită şi fişa analitică de inventariere a monumentelor, lucru imposibil de realizat fără ajutorul arhitecţilor. Noi nu avem angajat niciun specialist în acest domeniu, astfel încât vom solicita sprijinul arhitecţilor din judeţ”, ne-a spus Rocsana Josanu, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Neamţ.
Identitatea unui monument se pierde nu doar ca urmare a lipsei documentelor care să amintească de trecutul clădirii, ci şi prin intervenţiile înnoitoare care distrug componentele artistice și detaliile.
Este suficient să amintim doar de mania montării termopanelor unor clădiri datând din Evul Mediu, caselor tradiţionale româneşti sau bisericilor vechi.
Monumente de arhitectură, distruse prin restaurări neavizate
Acest lucru se întâmplă şi cu biserica de lemn din Şoimăreşti, care a aparţinut satului Humuleşti, în acest locaş fiind botezat scriitorul Ion Creangă. Donată parohiei Şoimăreşti, care nu avea biserică întrucât cea veche arsese, biserica a fost demontată, transportată în noua locaţie şi reasamblată.
„Din păcate, în momentul în care am mers acolo, am constatat că biserica a căpătat câteva geamuri cu tâmplărie PVC, lucru care mi-a creat o impresie destul de neplăcută. Am considerat că, pentru a proteja acea clădire şi pentru a împiedica alte intervenţii care să-i modifice aspectul, este necesar să fac demersuri pentru a o clasa în categoria monumentelor istorice”, a adăugat Rocsana Josanu.
O altă clădire care riscă să-şi piardă elementele originale de arhitectură, prin restaurări neavizate, este clădirea Şcolilor Normale, de pe strada 1 decembrie 1918, actualul sediul al Direcţiei Generale de Asistenţă Socială şi Protecţia Copilului Neamţ.
Clădirea a fost construită în anul 1930 şi are o arhitectură deosebită, funcţionând, la vremea respectivă, ca Şcoală Regală. „Am întocmit documentaţia necesară clasării monumentului, primind în acest sens tot sprijinul din partea Consiliului Judeţean”, a menţionat şefa Direcţiei pentru Cultură.
În prezent, în judeţul Neamţ se află un număr de 537 de monumente istorice şi situri, înscrise în Patrimoniul cultural naţional al României.
Irina NASTASIU