„Bună ziua, am văzut că m-aţi sunat, sunt Culiţă Tărâţă!” aşa proceda de fiecare dată omul Culiţă Tărâţă când era sunat. Nu conta dacă era un număr cunoscut sau nu, el răspundea de fiecare dată iar când situaţia nu-i permitea să răspundă suna imediat pe toţi cei care-l apelaseră. Puţini oameni de afaceri sau politici procedează aşa. Unii nici nu răspund la numerele necunoscute. Culiţă Tărâţă avea timp pentru fiecare. Răspundea calm şi căuta să rezolve problemele semnalate fără a căuta scuze chiar dacă unele situaţii erau mai dificile, mai greu de rezolvat doar cu o vorbă bună.
Ieri, 25 noiembrie, oraşul Roman a fost un oraş trist. Culiţă Tărâţă a fost condus de peste 2 000 de oameni pe ultimul său drum, un drum spre necunoscut, un drum poate spre o lume mai bună, mai liniştită de unde ne priveşte ca un bunic înţelept şi ne zâmbeşte molcom văzându-ne agitaţi în această lume efemeră.
Romanul a fost oraşul casei sale şi va rămâne oraşul veşnicei sale odihne în lumea celor drepţi. A vuit întreaga cetate muşatină sub „asaltul” zecilor de oameni simpli sau de vază ce au ţinut să fie alături de familia îndurerată în clipele dureroase ale despărţirii veşnice de cel care le-a fost cu adevărat un prieten sincer şi bun, Culiţă Tărâţă.
Foarte mulţi primari ai comunelor limitrofe Romanului au fost prezenţi alături de colegii lor din toate comunele judeţului, alături oamenii politici cunoscuţi de o ţară întreagă.
Primarul Romanului, un prieten şi partener de încredere a celui ce a fost Culiţă Tărâţă, a fost de asemenea alături de familia îndurerată. Cuvintele primarului Laurenţiu Dan Leoreanu au rămas în mintea celor prezenţi care cu greu îşi mai puteau opri lacrimile.
„În această tristă zi de noiembrie, ne-am adunat aici, alături de familie, prieteni şi colaboratori, pentru a-l conduce pe ultimul drum pe cel care a fost o personalitate definitorie a urbei mușatine, un OM între oameni–domnul CulițăTărâță.
S-a născut în comuna Bozieni, județul Neamț, iar în ziua Sfântului Ierarh Nicolae, pe 6 decembrie,ar fi împlinit 62 de ani. De profesie a fost inginer agronom, meserie care i-a adus mari satisfacții profesionale. A reprezentat județul Neamț în calitate de parlamentar, timp de opt ani, iar în ultimii doi ani a fost președintele Consiliului Județean Neamț.” Aşa şi-a început cuvântul edilul-şef al Romanului reuşind să creioneze pe scurt viaţa celui care a fost în ultimii doi Preşedintele Consiliului Judeţean Neamţ.
„A fost un soț exemplar și alături de distinsa soție a domniei sale – doamna Elvira – a avut trei fii, cei TreiBrazi, cum îi plăcea să-i numească pe George, Culiţă şi Mihai. Împlinirea vieții i-au fost nepoții pe care-i adora și care-l strigau simplu – Bubu.
Și-a dedicat întreaga viață muncii, a fost pentru noi toți un model de umanitate și generozitate.Oamenii nu mor cu adevărat când sunt coborâţi în mormânt, ci când sunt uitaţi de către noi, când îi îngropăm nu în pământ, ci în uitare spunea Nicolae Iorga. Nu-l vom uita niciodată! Va rămâne mereu în amintirea și sufletele noastre, ca un om de care ne vom aduce aminte cu drag și mult respect!Bunul Dumnezeu să-i răsplătească sufletul nobil și să-l primească în împărăția cerurilor, acolo unde drepții sălășluiesc, unde nu este nici întristare, nici durere, nici suspin. Dumnezeu să-l ierte și să-l odihnească în pacea iubirii sale nemărginite!” a mai spus plin de tristeţe primarul Romanului.
Cortegiul funerar s-a întins de la poarta casei sale până la intrarea în cimitir iar tristeţea chipurilor ce-l însoţeau pe ultimul drum s-a transmis parcă întregii naturi ce devenise gri ca un semn de doliu după cel ce iubise pământul ştiindu-i toate secretele obţinerii recoltelor necesare hranei trupeşti a oamenilor.
Slujba religioasă a fost ţinută la biserica cimitirului Eternitatea de chiar de Preasfinţitul Ioachim Băcăuanul, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Romanului şi Bacăului alături de 30 de preoţi din parohiile din Roman şi comunele învecinate.
Dan VASILIU
