Primarul Petru Bâia a avut mai multe lucruri de clarificat la dezbaterea publică pe tema noului Cod silvic. Din start, edilul de Poiana Teiuluia ne-a precizat: „Eu le-am spus că, în principiu, noul Cod silvic trebuie să se armonizeze, dar să şi apere cu adevărat interesele cetăţenilor care trăiesc în zona de munte, unde se află cele mai întinse suprafeţe de pădure. Să fie armonizate şi interesele Romsilva, care administrează pădurea statului, dar şi ale agenţilor economici care exploatează şi prelucrează masa lemnoasă. Eu am atras atenţia asupra punctului de vedere cel mai slab susţinut la acea dezbatere publică, cel al cetăţenilor din zona de munte. M-am referit la faptul că vechiul Cod silvic are un articol prin care pădurile cu rol de protecţie din grupa I sunt scutite de la plata impozitului. În noul cod, problema nu este corect tranşată. Sunt păduri, cum sunt parcurile naturale, ariile protejate, de unde nu se exploatează deloc lemn, aici nu plăteşte impozit, este ca un fel de compensare. Dar sunt şi zone de protecţie, în special pentru terenurile în pantă, în care se fac şi lucrări de exploatare a masei lemnoase, din care rezultă nişte venituri. În aceste cazuri nu-i corect ca să nu se plătească impozite. Peste tot în lume proprietăţile sunt impozabile”.
* Compensare de la stat, nu de la bugetul local
„Există o lege specială prin care statul compensează pentru cei care au terenuri, păduri în zonele de protecţie, de unde nu se exploatează masă lemnoasă. Dar compensarea nu trebuie făcută pe seama bugetului local. Nu mi se parte corect. O vreme, banii pentru astfel de compensări au venit de la bugetul de stat. Când fondurile au fost insuficiente, compensări au fost date doar unora, nu la toţi care aveau acest drept. În ultima perioadă n-a mai dat la nimeni bani pentru asfel de compensări”
Mai apare o situaţie de-a dreptul paradoxală! Dacă omul are „norocul” ca pădurea să-i „cadă” în zona de protecţie, proprietarul respectiv nu are voie să taie nici un copac. Normal, ar trebui să primească bani drept compensare. Dar nu i se dau bani şi nici nu are voie să se atingă de vreun arbore.
* Zonele de protecţie: pentru unii mumă, pentru alţii ciumă…
Trebuie precizat faptul că sunt mai multe grupe de protecţie. Sunt zonele care au rol de protecţie şi de producţie, de unde se poate exploata masă lemnoasă. În zonele stric de protecţie, nu te poţi atinge de lemn, chiar dacă eşti proprietarul acelei păduri. Aici e problema-problemelor la Poiana Teiului, care are şi un specific aparte. Este şi motivul pentru care primarul Petru Bâia a fost atât vehement în dezbaterea publică de la Durău. „În discuţie a intrat pădurea proprietate privată a moştenitorilor Sturza. Ei au vândut o parte din pădurea primită, la o firmă austriacă şi la un fond de investiţii german. Nemţii au făcut un ocol silvic privat şi, din prima clipă după ce au intrat în posesia pădurii respective, au plătit corect impozitul pe acea pădure, la primărie. Austriecii se „cramponează” de legea specială, cea cu referire la ariile protejate, pentru care nu se plătesc impozite către bugetele locale, în comunele unde se află pădurea respectivă. Amenajamentele silvice ei şi le-au făcut, aşa că le-au încadrat în grupa I de protecţie. În noul Cod silvic se spune clar că pădurile din grupa I de protecţie sunt scutite de impozit. Dar se exploatează din acea pădure! Dacă e din zona I de protecţie, nu tai lemn! Aici trebuie ca reglementarea să fie cât mai clară, să se facă disticţia dintre zonele de protecţie şi zonele de protecţie şi producţie, de unde se poate exploata masă lemnoasă şi de unde nu. Cine este scutit de impozit pe pădure şi cine nu. Aceste zone de protecţie să fie foarte strict delimitate. Pe raza comunei Poiana Teiului nu avem nici o arie protejată, dar sunt amenajamentele silvice ale firmei austriece care se încadrează în grupa I de protecţie. Nu-i corect! Trebuie reverificat acel amenajment silvic”.
*”Hoţ” de lemne…din pădurea proprie!
O altă problemă pe care a ridicat-o primarul Petru Bâia, a insistat mult asupra ei, este cea micului proprietar de pădure. În codul silvic se spune că amenjamentele silvice se fac de la 100 hectare în sus. „La Poiana Teiului, marea majoritate a proprietarilor au foarte puţină pădure, între 0,5 ha şi cel mult 2-3 ha. Ei nu au cum să-şi facă amenajament silvic, actualul cod silvic nu le permite. Am insistat foarte mult să se facă o distincţie clară între sancţiunile aplicate. Să fie o delimitare mai clară între cei care chiar fură din pădure şi de cei care taie lemn din propria pădure. Taie din pădurea sa, dar n-are forme legale, pentru că n-a făcut amenjamentul silvic, că nu-i permite noul Cod silvic, că nu deţine 100 ha. Nu poţi spune că fură, din moment ce a tăia un copac din propria pădurii, pentru a-şi încălzi casa iarna. Omul vrea să fie corect, se duce la oculul silvic ca să vină să-i marce arborii, dar i se spune că n-are făcut amenajamentul silvic. Nu vine nimeni să-i marce arborele, pentru ca să-l poată tăia. Cetăţeanul n-are încotro şi taie copacul cu de la sine putere, din propria pădure. De asta trebuie să se facă o distincţie mai clară între sancţiuni. Una este să tai fără acte din propria pădure, şi alta e să te duci în pădurea altuia. Una e să furi din pădurea statului şi alta e când cetăţeanul se duce în pădurea lui să ia lemne de foc ori pentru construcţie. Actualul cod îl face hoţ şi pe proprietarul de pădure. Pentru ambele cazuri are aceleaşi sancţiuni. Sunt două tipuri de pădure, poprietatea satului şi proprietatea privată. Nu poţi spune că omul a furat din propria pădure.
* Au câştigat în instanţă 683 ha pădure
La Poiana Teiului, pădurea mai întâi trebuie pusă în posesia proprietarilor de drept şi apoi discutată în regim de cod silvic. „Noi mai avem de pus în aplicare 194 sentinţe judecătoreşti. Din păcate nu mai avem suprafeţe disponibile pe raza comunei Poiana Teiului. În ultima vreme cei de la Silvic au mai găsit nişte parcele pentru punerea în posesie. Deşi până acum spuneau că nu mai au suprafeţe disponibile. Dar le-au exploatat, ce-a rămas numai pădure nu e! Era să păţim la fel şi atunci când trebuia să primim pădurea primăriei. Am avut două dosare în instanţa de judecată, primisem sentinţe favorabile. Dar de pe pacelele pe care trebuia să ne pună în posesie, Silvicul deja scosese masa lemnoasă la licitaţie. Ne dădeau suprafeţele, dar numai după ce valorificau masa lemnoasă. Altfel spus, ne dădeau pădurea…fără copaci. Am ştiut exact amplasamentul care ni se cuvenea şi am acţionat imediat. Cum spuneam avem 194 de sentinţe civile, pentru o suprafaţă de 683 ha. Dar nu mai avem pădure pe raza comunei Poiana Teiului.”
Asta ar însemna că sunt mai mult de 194 de proprietari, pentru cele 683 hectare de pădure. În cele mai multe dintre ele, este vorba de mai mulţi moştenitori. În final se fac vreo 600, cărora le revine câte un hectar de pădure. De unde să mai faci şi amenajament silvic…Unde mai pui că încă n-a primit pădurea…
Tina CONDREA
