* George Lazăr, fost prefect al județului Neamț, având studii juridice, doctorand în drept penal și cu un masterat în administrație publică, face o radiografie a conflictelor de interese în interviul pe care ni l-a acordat
Reporter: Asupra căror persoane se aplică regimul conflictelor de interese?
George Lazăr:Această normă de drept se aplică tuturor aleșilor locali – primari, președintelui CJ,consilieri locali, consilieri județeni, parlamentari, dar și funcționarilor publici,adică tuturor factorilor decidenți din administrațiile publice.
Este important pentru toate aceste persoane, implicate în mod direct în conducerea destinelor a numeroase comunități – în gestionarea fondurilor și luarea deciziilor – să cunoască legislația în vigoare privind domeniul conflictelor de interese, care îi privește în mod direct.
Rep.: Pentru omul de rând, fără studii juridice, legislația este foarte întortocheată. Care sunt legile care reglementează conflictele de interese?
G.L.: Legislația în vigoare care reglementează noțiunea conflictelor de interese este cuprinsăîn Legea 215/2001, a administrației publice locale; Legea 161/2003, privind unele măsuri pentru asigurarea transparenței în exercitarea demnităților publice, a funcțiilor publice și în mediul de afaceri, prevenirea și sancționarea corupției; Legea 393/2004 privind statutul aleșilor locali; Legea 176/2010, privind integritatea în exercitarea funcțiilor și demnităților publice pentru modificarea și completarea Legii nr. 144. Pentru aspectele penale, Codul Penal al României, Legea 78/2000, privind prevenirea, descoperirea și sancționarea faptelor de corupție.
Rep.: Tot ce ține de conflictele de interese este foarte grav?
G.L.: Identificăm două materii de drept care reglementează, amendeazăși pedepsesc conflictul de interese:Dreptul Penal și Dreptul Administrativ.Propun să abordăm, pentru început,încadrarea făcută de legiuitor prin Dreptul penal. Acesta este reflectat de Codul Penal. Articolul 253 alin.1 din Codul Penal al României stabilește că funcționarii publici nu pot lua parte la luarea unei decizii dacă aceasta aduce beneficii materiale pentru: – propria persoană – soțul său, o rudă ori un afin până la gradul II inclusiv – o persoană cu care s-a aflat în raporturi comerciale ori de muncă în ultimii 5 ani sau din partea căreia a beneficiat ori beneficiază de servicii sau foloase de orice natură. Conform articolului 147 din Codul Penal, alineatul 1, funcționarul public este definit ca orice persoană care exercită permanent sau temporar, cu orice titlu, indiferent cum a fost învestită, o însărcinare de orice natură, retribuită sau nu, în serviciul unei unități dintre cele la care se referă art. 145, respectiv autoritățile publice, instituțiile publice, instituțiile sau alte persoane juridice de interes public, administrarea, folosirea sau exploatarea bunurilor proprietate publică, serviciile de interes public, precum și bunurile de orice fel care, potrivit legii, sunt de interes public.
Rep.: Cum pedepsește Codul Penal o încălcare a regimului conflictelor de interese?
G.L.: Fapta funcționarului public care, în exercițiul atribuțiilor de serviciu, îndeplinește un act ori participă la luarea unei decizii prin care s-a realizat, direct sau indirect, un folos material pentru aceste categorii, se pedepsește cu închisoare de la 6 luni la 5 ani și interzicerea dreptului de a ocupa o funcție publică pe durată maximă.
Rep.: Legea face referire la un folos. Cum trebuie înțeleasă această noțiune?
G.L.: Folosul obținut este exclusiv material. Sfera persoanelor pentru care poate fi generat folosul este circumstanțiată: – pentru propria persoană; pentru soț sau o rudă sau afin (rudele soțului) până la gradul II inclusiv – adică părinți, copii, frați, surori și soții sau soțiile acestora; pentru persoane cu care s-a aflat în raporturi comerciale sau de muncă în ultimii 5 ani; pentru persoane de la care a beneficiat de servicii sau foloase de orice natură.
Rep.: Există zone neatinse de regimul conflictelor de interese?
G.L.: În tradiția reglementărilor românești, procedurile privind actele normative au fost constant excluse de la aplicarea prevederilor referitoare la conflictul de interese. Rațiunea acestei excepții ține de natura actelor normative. Acestea au aplicabilitate generală.
Rep.: Există și infracțiuni care seamănă cu cele provenind din regimul conflictelor de interese?
G.L.: Alte infracțiuni înrudite sunt prevăzute în Legea 78/2000. Competența aparține Direcției Naționale Anticorupție sau, după caz, altor structuri de parchet din Ministerul Public.
Rep.: Ce fapte și ce sancțiuni prescrie această lege:
G.L.: Conform articolului 12, se pedepsesc cu închisoarea de la 1 la 5 ani faptele de mai jos, dacă sunt săvârșite în scopul obținerii pentru sine sau pentru altul de bani, bunuri ori alte foloase necuvenite: – efectuarea de operațiuni financiare, ca acte de comerț, incompatibile cu funcția, atribuția sau însărcinarea pe care o îndeplinește o persoană ori încheierea de tranzacții financiare, utilizând informațiile obținute în virtutea funcției, atribuției sau însărcinării sale;
Conform articolului 13, se pedepsește cu închisoarea la unu la cinci ani fapta persoanei care deține o funcție de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, de a folosi influența ori autoritatea sa în scopul obținerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite.
Rep.: Poate nu orice persoană știe exact ce înseamnă un grad de rudenie sau un afin. Puteți preciza?
G.L.: Gradul de rudenie se aplică după cum urmează: gradul I: fiul și tatăl; gradul II: frații; gradul III: unchiul și nepotul de frate; gradul IV: verii. Relația de afinitate apare între un soț/soție și rudele celuilalt soț/soție. Gradul de afinitate este luat în calcul astfel: gradul I: mama și soția fiului acesteia / soacra și nora; gradul II: cumnatele și cumnații; gradul III: unchiul și soția nepotului de frate; gradul IV: verii, soții și soțiile acestora.
Irina ȘTEFĂNESCU