Un eveniment excepţional, cu o organizare pe măsură, a avut loc ieri, la Piatra Neamţ, la o diferenţă de 99 de ani şi 4 zile de când provincia românească ce poartă acum numele de Republica Moldova, s-a unit cu România.
Motivul pentru care şefii guvernelor celor două ţări şi o mulţime de miniştri au ales Piatra Neamţ, şi nu, de exemplu Iaşi, care e capitala Moldovei, este – cel puţin aşa a reieşit şi din declaraţiile celor doi prim miniştri, o foarte bună relaţie a preşedintelui Consiliului Judeţean, Ionel Arsene, cu premierul Sorin Grindeanu. De altfel, acesta s-a legat de subiectul autostrăzii Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni pentru declaraţia referitoare la şeful CJ: „Mulțumesc gazdelor noastre de astăzi. Domnul președinte al Consiliului Județean Neamț, Ionel Arsene, este un om care știe foarte bine să se bată în mod pozitiv pentru interesele județului Neamț. Sunt convins că cei 4 ani de management – 3 ani şi ceva, cât au rămas şi îi are în față – pentru județul Neamț, vor marca dezvoltarea județului”.
”Vreau mai întâi de toate să mulțumesc și pe această cale domnului prim-ministru de a efectua o vizită la Piatra Neamț, o ocazie deosebită de a discuta agenda bilaterală a României și Republicii Moldova. Aduc sincere mulțumiri Consiliului Județean Neamț pentru ospitalitatea de care se bucură delegația noastră”, a declarat şi premierul Pavel Filip.
Într-adevăr, organizarea de la Piatra Neamţ, între caracterul oficial şi cel prietenesc, a fost impecabilă: de la Palatul administrativ Neamţ, ale cărui perdele au fost legate cu fundiţă tricoloră, până la deplasarea la Agapia.
La Mănăstirea Agapia, construită în urmă cu 370 de ani de fratele domnitorului Vasile Lupu, împreună cu soţia, întâmpinarea s-a făcut cu artişti ai Centrului de Culutră şi Arte „Carmen Saeculare”, pe o poartă păzită cu suliţe şi scuturi de vechi străjeri ai Moldovei.
Personalul clerical, în fruntea căruia s-a aflat IPS Teofan, mitropolitul Moldovei şi Bucovinei, au fost gazdele care au condus oficialităţile în mănăstire, apoi la masă, dăruită de gazde în spiritul Postului Mare.
Diplomaţie în abordarea subiectului 27 martie
Dincolo de relaţiile bilaterale ale unor state care presupun preşedinţi diferiţi, guverne şi parlamente diferite, dar caracter unitar al limbii şi istoriei comune, în contextul actualei orientări bi-polare de la Chişinău (preşedintele Igor Dododin este pro-rus iar Guvernul pro-românesc), s-au pus mai multe întrebări referitoare la continuarea proiectelor comune cu România, din partea Basarabiei, ştiut find că Guvernul Grindeanu susţine, în continuare, aceste proiecte:
- Nato şi refuzul lui Dododin de a trimite un detaşament la aplicaţiile NATO din România: „Am spus că Republica Moldova este o țară parlamentară și deciziile importante se iau la Guvern și la Parlament. În același timp, Instituția Președintelui, președintele este și comandatul suprem al Armatei. Am avut o situație mai puțin plăcută când armata națională nu a putut participa la aplicațiile militare care au avut loc în România, pe dimensiunea NATO. Cunoașteți foarte bine poziția președintelui Igor Dodon și care este dragostea lui față de NATO. (…) Refuzul în continuare de a participa la aceste aplicații ar însemna slăbirea armatei naționale ori nicidecum nu se încadrează în logică atunci când un comandant suprem al forțelor armate își dorește slăbirea armatei naționale”
- Cele două ţări, inimi gemene: „Proiectul nostru de țară este ca Republica Moldova să ajungă lângă România în Uniunea Europeană. Avem o relație foarte bună, astăzi am discutat foarte pragmatic pentru că apropierea țărilor noastre nu ține doar de declarații, ci și de proiecte concrete. Sunt proiecte concrete și cetățenii țărilor noastre trebuie să înțeleagă că relațiile dintre țări nu sunt doar declarative ci și materializate prin proiecte concrete. Republica Moldova este o țară parlamentară. Constituția îi oferă mai multă putere de decizie Guvernului și Parlamentului. Pe această cale, nimic absolut nu se va schimba din relațiile noastre cu România, ba dimpotrivă, ele vor deveni tot mai bune chiar dacă unora nu le place să audă aceste lucruri. De fiecare dată când Republicii Moldova i-a fost mai greu, cei care au întins o mână de ajutor au fost cei din România. Așa s-a întâmplat și cu împrumutul rambursabil, așa se întâmplă și cu această asistență tehnică și financiară nerambursabilă. De aceea nu văd nici un motiv de îngrijorare. Interlocutor pentru București este Guvernul și Parlamentul de la Chișinău, așa de fapt cum este și pentru cei de la FMI, Comisia Europeană sau Banca Mondială, și am demonstrat acest lucru prin activitatea pe parcursul anului 2016. Republica Moldova și România sunt două inimi gemene care bat în același ritm, și nu în zadar”., a declarat premierul Pavel Filip.
Mariana OLTEAN TUDOSE