* Concentraţia mare de nitriţi din pânza freatică este combătută cu dezinfectante
* Grădiniţa nr. 3 Ruseni mai funcţionează doar anul acesta
Miroase a toamnă şi a început de an şcolar, deja copiii se uită cu regret în urmă, la vacanţa mare care parcă şi anul ăsta a fost cam scurtă. Dacă majoritatea unităţilor de la oraş sunt la zi cu minimele condiţii ce trebuie îndeplinite pentru a fi autorizate de Sanepid şi a-şi deschide porţile la 16 septembrie, la ţară lucrurile nu stau chiar pe roze. Pereţi crăpaţi, săli de clasă cu un minim mobilier şi ziduri goale, îngălbenite de vreme şi de lipsa varului, un tavan ce stă să cadă sau lipsa grupului sanitar sunt încă probleme care se mai regăsesc la unele şcoli, iar schimbarea finanţării şi criza ultimilor ani le-a transformat în prezenţe permanente. Apa potabilă încă e o problemă la şcolile din comuna Borleşti, acolo unde pânza freatică este plină de nitriţi şi soluţiile nu pot fi, deocamdată, decât locale şi temporare. Un aviz sanitar de funcţionare garantează părinţilor că-şi trimit copiii în spaţii curate, fără surse de îmbolnăvire şi în condiţii sănătoase. Şcolile, însă, vor funcţiona şi anul ăsta în lipsa avizului de la DSP Neamţ, elevii vor merge la aceleaşi şcoli ca şi anul trecut pentru că n-au alternative, iar directorii de şcoli şi administraţiile locale speră într-un an viitor mai bun.
„La Şcoala gimnazială Borleşti şi la structura Mastacăn suntem cu igienizarea gata în proporţie de 95%, mai avem finisajul, la geamuri şi de şters praful”, spune Ionel Pătrunjel, directorul şcolii Borleşti. „La şcoala din Borleşti avem toaletele interioare funcţionale, cu apă curentă şi încălzire. Pentru avizul de funcţionare am depus documentaţia la DSP Neamţ pe 7 august, când s-au luat primele probe de apă şi acum trebuie să vină pentru a doua probă, întrucât s-au găsit nitriţi. Am igienizat instalaţia de apă cu pastile de javel şi cloramină, aşa cum ne-au recomandat inspectorii de la Sanepid, însă acest tratament nu rezolvă problema, copiii vor trebui să vină, în continuare, cu sticluţa de apă de acasă, întrucât apa din conducta comunei se foloseşte doar la toalete şi pentru spălat pe mâini”.
Apa plină de nitriţi nu este o problemă de ieri, de azi, însă o soluţie pentru a rezolva măcar problema şcolilor înseamnă mulţi bani, pe care comuna deocamdată nu-i are, iar ceea ce se face, se face cu ajutorul puţinilor sponsori care înţeleg să ajute.
„La şcoala Mastacăn avem un puţ forat la o adâncime de 27 de metri, dar acolo s-a găsit o concentraţie mai mare de nitriţi, am făcut tratamentul recomandat de Sanepid şi aşteptăm să vedem care va fi rezultatul probelor. În afară de problema apei potabilă, mai avem toaletele de la şcoala Mastacăn, care sunt finalizate cam 75%, după ce am refăcut instalaţia de apă, cea termică şi cea electrică. Mai avem 17 uşi de montat, va fi gata şi această operaţiune, urmând ca până începe şcoala să încheiem racordul la apă, că fosă septică este, astfel că la începerea anului şcolar să fie funcţionale. Autorizaţia va fi dată doar în funcţie de rezultatele la apa potabilă, sperăm să fie în regulă”. În rest, sunt asigurate şi lemnele pentru iarnă, naveta profesorilor este decontată integral şi anul acesta, deşi 32 de cadre didactice din 50 sunt în această situaţie.
Cursurile la şcolile Borleşti şi Mastacăn se fac şi informatizat în cele două laboratoare dotate cu 20 de calculatoare şi respectiv 16, iar marea majoritate a cadrelor didactice aplică programul AEL cu lecţii asistate de calculator. „Încercăm acum cu colegii de matematică să dăm ca disciplină opţională aceste ore de tehnologia informaţiei şi comunicaţiilor, peste orele de programă, pentru că elevilor le place şi sunt atraşi”, mai spune directorul Ionel Pătrunjel.
* Fără apă curentă şi cu un singur microbuz
Grădiniţele cu program normal numărul 2 şi numărul 3 din Ruseni, comuna Borleşti nu au avut niciodată autorizaţie sanitară de funcţionare din cauză că nu au apă curentă. Iar dacă ar fi avut fântână în curţi, apa ar fi fost în cea mai mare parte a timpului nepotabilă, tot din cauza nitriţilor. Cu timpul, scăderea numărului de copii a făcut ca eficienţa economică a unei investiţii care ar fi apărut ca un petic de catifea pe faţa ciorsăită a clădirilor cu jumătate de veac de existenţă să nu se mai justifice. Cu atât mai mult cu cât lucrurile nu se schimbă nici în perioada următoare, iar banii necesari pot fi folosiţi pentru alte lucrări de reparaţii. Copiii vor veni şi anul acesta la grădiniţă tot cu apa de acasă, iar pe mâini se vor spăla tot cu apa din rezervoarele instalate la toalete.
„La Grădiniţa numărul 3 Ruseni avem 17 copii, iar la Grădiniţa numărul 2 sunt 25. Toţi vor veni în aceleaşi incinte, urmând că de la anul, cel mai probabil, să menţinem doar grădiniţa numărul 2 pentru copiii din satul Ruseni”, spune Cristinel Constantin, directorul Şcolii gimnaziale Ruseni. „Este singura soluţie pe care o avem pentru a nu mai funcţiona în clădirea unde este grădiniţa numărul 3, acolo unde într-o sală în care nu funcţiona nici o grupă de copii în luna februarie a căzut tavanul din cauza greutăţii zăpezii. Cu această ocazie vreau să precizez că nu era nici un copil în acea sală când s-a întâmplat avaria. Nici un copil sau cadru didactic nu a fost în pericol. Nu am avut bani să reparăm acoperişul, însă în rest suntem cu igienizarea aproape de final. Şcoala din Ruseni are autorizaţie sanitară de funcţionare, rămâne doar problema apei curente la grădiniţă, pe care părinţii o înţeleg. Prioritară ar fi suplimentarea cu încă un microbuz pentru transportul copiilor, pentru că avem doar unul care aduce copiii la toate şcolile şi grădiniţie din comună. Am făcut demersuri la Inspectoratul Şcolar, sperăm să se rezolve şi această problemă”.
Sălile de clasă din cele trei unităţi de învăţământ pe care le-am vizitat ieri arată foarte bine, primenite şi cu pregătirile aproape de final. Incintele rezervate preşcolarilor sunt viu colorate, dotate cu mobilier adecvat şi numeroase jucării, iar clasele în care învaţă elevii strălucesc de curăţenie. Ambii directori tocmai au trecut de evaluare, fiecare cu note de 9, şi au proiecte pe care abia aşteaptă să le aplice împreună cu elevii şi profesorii. Lipsa apei nu-i va împiedica pe copii să se adune din nou în săli, pe 16 septembrie, pentru că şcoala îi atrage cu multe activităţi care compensează neajunsurile. Şi, cine ştie, poate că de la anul va fi mai bine.
Cristina IORDACHE