La cea mai recentă „seară literar-artistică” de la Biblioteca judeţeană „G.T. Kirileanu”, de acum două săptămâni, unul din protagoniştii serii, criticul literar Cristian Livescu, a venit la întâlnire cu o surpriză editorială de proporţii: o carte cu noi „Contribuţii la viaţa lui Ibrăileanu”, semnată un un renumit profesor romaşcan de pe vremuri, Nicolae Gr. Steţcu.
Acum, la mai bine de 14 decenii de la naşterea celebrului critic literar, să vii cu noutăţi despre genealogia armeană a părinţilor lui Ibrăileanu şi să corectezi unele informaţii din biografia acestuia pare un lucru miraculos. Şi este, graţie Editurii „Crigarux” din Piatra Neamţ (director, Cristian Livescu), care îşi face un gest de mare onoare în a publica câteva articole ale profesorului romaşcan, colaborator al revistei „Ateneu” de acum 35 de ani. Profesorul romaşcan (tatăl poetului Eugen Steţcu, din Roman), documentând serios materiale administrative sau de tribunal, acte, condici, cataloage ale vremii, corijează informaţii lansate de importanţi critici şi istorici literari de la noi care s-au ocupat de biografia celui mai important critic literar român dintre Maiorescu şi Călinescu. Iar aici este vorba de critici literari de prestigiu precum Al. Piru, Al. Dima, Savin Bratu sau Mihai Drăgan. În primul rând, autorul cărţii aduce o noutate: Ibrăileanu provine dintr-o familie de armeni din Suceava şi nu din Botoşani, cum s-a afirmat până acum. Cercetător minuţios al arhivelor şi documentelor scrise, profesorul Steţcu aduce importante clarificări şi despre începuturile jurnalistice ale criticului literar care a copilărit, o perioadă, la Roman. În prefaţa cărţii, editorul face câteva destăinuiri privind „bucătăria” editării acestei cărţi, din ea aflâm că un rol principal l-a jucat scriitorul Constantin Călin, un cunoscut critic şi istoric literar băcăuan şi un subtil eseist. Fost redactor al revistei „Ateneu”, acesta a avut fericita inspiraţie să păstreze manuscrisele pe care i le trimetea din Roman, spre publicare, profesorul Steţcu. Se ştie că Ibrăileanu s-a născut la Târgu Frumos. Dar copilăria nu şi-o petrece acolo, ci la Roman şi Bacău. Pe când Ibrăileanu era prin clasa a IV-a (orfan de mamă la 5 ani, apoi şi de tată), s-a început construcţia şcolii armene de băieţi şi fete din Roman. Iată ce îşi aminteşte scriitorul din acea perioadă: „Tot în acea ogradă (a şcolii armene; n.n.) era şi biserică. Ce mai de nopţi frumoase la denii, când trăgeam clopotele, când stam în biserică la denia cea mare, în genunchi pe jos – ce sentimente atunci de ceva straniu şi intim…” Ibrăileanu a fost foarte apropiat sufleteşte de judeţul Neamţ, nu numai pentru faptul că a copilărit la Roman. A reveni de mai multe ori în Neamţ, a scris nemuritorul roman de dragoste, „Adela”, inspirat din staţiunea Bălţăteşti.
Despre cartea lui Nicolae Gr. Steţcu ar mai fi foarte multe de spus. Prin mulţimea de informaţii pe care le conţine (noi toate!) incită la comentariu. Ea este, neîndoielnic, un mare eveniment editorial al acestui an în judeţul nostru.
