Modificarea Constituţiei a devenit brusc un subiect la modă. Politicienii vorbesc despre modificări, referendum, schimbarea atribuţiilor preşedintelui, regionalizare, asta în condiţiile în care bugetul nu este votat, ca să ştii dacă ai bani de referendum, de exemplu. Miza dezbaterii pe marginea Constituţiei este clară. Îndepărtarea atenţiei populaţiei de la problemele reale, inflaţia şi scăderea puterii de cumpărare, sărăcia cronică a tot mai multor români, lipsa investiţiilor, infrastructura aproape inexistentă, în general, lipsa de perspective.
Laitmotivele tuturor celor care vor schimbarea sunt foste teme de campanie: puterile mărite ale preşedintelui Băsescu, micşorarea cvorumului la referendum, desemnarea premierului obligatoriu de la partidul care a câştigat alegerile etc.
*Referendum la toamnă
Un posibil referendum pentru modificarea constituţiei (cu ce cvorum?) ar putea avea loc în toamnă, la numărarea bobocilor. Până atunci, se vorbeşte, se dezbate şi se aşteaptă indicaţiile de partid. Doi dintre decanii de vârstă ai aleşilor nemţeni, Ioan Chelaru şi Ioan Munteanu, cu multă sinceritatea, ne-au răspuns la întrebarea privind modificarea legii fundamenatale, ca la Parlament.
„Proiectul nu este încă gata, tocmai de aceea nu doresc să mă antepronunţ”, a declarat Chelaru. Adăugăm noi că domnia sa face parte dintre cei care lucrează la proiect, deci ar fi cea mai autorizată voce din judeţ. Deputatul Munteanu a fost mai amplu în declaraţie: „Nu-i uşor să vorbeşti despre acest subiect doar în calitate de deputat ce are o perspectivă şi puteri limitate, pentru că mai multe instituţii ale statului au un cuvânt greu de spus în revizuirea Constituţiei. Poţi să schimbi, în cei opt ani de mandat de până acum am realizat şi eu că sunt multe articole care nu mai sunt de actualitate, nu mai corespund. Sigur că, noi românii, când vrem să schimbăm o lege o întoarcem pe toate feţele şi cântărim avantaje, dezavantaje. De aceea şi Constituţia a ajuns să fie judecată doar prin decizii constituţionale. Este clar că trebuie anumite modificări în primul rând pentru clarificarea unor articole. Personal cred că tot ceea ce am auzit în aceste zile, şi dintr-o parte şi din alta, sunt doar un foc de paie pentru ceea ce urmează. Îţi vând una ca să obţină altceva, aşa cum se întâmplă totdeauna atunci când vor să obţină ceva pe linie legislativă. Cred însă că, efectiv, în această toamnă, în septembrie, vom avea referendum pentru revizuirea Constituţiei şi este normal să fie aşa, pentru că nu mai putem permite ca fiecare să interpreteze legea fundamentală după cum doreşte sau după propriul interes. Toate aceste lucruri trebuie clarificate”
Suntem de acord cu domnia sa.
* Un preşedinte arbitru, cu mai multă autoritate!
Deputatul PSD Liviu Harbuz consideră că modificarea structurii parlamentului este printre cele mai importante: „Noua structură parlamentară care va cuprinde 300 de deputaţi şi 80 de senatori, cred că este foarte importantă, ca să nu mai ajungem în situaţia de acum cu peste 500, cu un parlament supradimensionat, ineficient şi cu mult prea multe cheltuieli. S-a discutat de asemenea posibilitatea prelungirii mandatului parlamentarilor la 5 ani. Legat de alegerea preşedintelui s-a bătut în cuie doar faptul că alegerile pentru prezidenţiale ar urma să aibă loc odată cu europarlamentarele. Proiectul de modificare a Constituţiei ar trebui să ajungă în forma finală până în luna mai”.
O altă modificare ar fi cea legată de numirea premierului de către preşedinte, lucru care a ajuns acum să fie interpretabil până într-acolo încât au existat voci ce au afirmat că „președintele nominalizează pe cine vrea”. Astfel, în varianta modificată va fi negru pe alb consfinţită modalitatea prin care majoritatea desemnează un candidat, acesta este votat în plenul Parlamentului, iar preşedintelui practic îi rămâne doar să ia act de nominalizarea acestuia. Totodată, şeful statului nu va mai interfera cu executivul sau legislativul, nu va avea mai multă putere decât acum, dar „va avea mai multă autoritate şi prestigiu”.
Participarea la reuniunile europene din partea României va fi asigurată de premier, în timp ce „preşedintele rămâne titularul politicii externe, comandantul forţelor armate, reprezentantul statului român în relaţiile internaţionale”.
Eventuala angajare a răspunderii Guvernului în Parlament se va poate face o singură dată într-o sesiune parlamentară. Revizuirea Constituţiei va include reforma administrativă, înfiinţarea regiunilor şi descentralizarea administrativă.