*Istoricul de artă Ruxanda Beldiman va vorbi despre conacele boierești de la Budești, Mărgineni, Podoleni, Cârligi și Costișa
Cinci conace boierești din județul Neamț fac subiectul unei conferințe organizate mâine, la Palatul Șuțu din București, începând cu ora 18.30. Conferința „Conace din județul Neamț“ va fi susținută de istoricul de artă Ruxanda Beldiman, prezentarea propunându-și să aducă în atenția publicului cinci edificii reprezentative pentru arhitectura rezidențială nobiliară din mediul rural al județului Neamț.
„Sunt edificii care fie au nuclee originare din secolele XVII-XVIII și au primit o haină arhitecturală nouă în secolul al XIX-lea (Budești, Mărgineni, Podoleni, Cârligi), fie au fost construite în secolul al XIX-lea (Costișa). Aflate în posesia unor familii ale protipendadei (Ghika, Cantacuzino, Rosetti, Krupenski), conacele au devenit expresia gustului proprietarilor sau al dorinței acestora de a fi în pas cu moda epocii. Stilistic, unele dintre aceste edificii se încadrează în familia neoclasicismului sau a eclectismului“, arată organizatorii.
Ruxanda Beldiman (n. 1973) este istoric de artă, cercetător, șef al departamentului de Arte Vizuale și Arhitectură – perioada modernă, la Institutul de Istoria Artei „G. Oprescu“ al Academiei Române. Licențiată în Istoria artei a Universității Naționale de Arte București (UNArte 1996), a susținut un doctorat în arte vizuale cu tema „Castelul Peleș. Expresie a fenomenului istorist de influență germană“ (UNArte 2009). Muzeograf la Muzeul Național Peleș timp de mai mulți ani, actualmente este membru în consiliul științific al acestei instituții. Specializată în istoria arhitecturii rezidențiale (secolele XIX – XX) și arhitectură și civilizație regală.
Este autor al volumului „Castelul Peleș. Expresie a fenomenului istorist de influență germană“ (editura Simetria, 2011); coautor și coordonator al volumului „Karel Zdenek Liman – arhitectul ceh al Casei Regale a României“ (Editura Igloo, 2013) și autor al mai multor articole privind conacele din Moldova, publicate în revista „Monumentul, tradiție și viitor“, editată de Palatul Culturii din Iași. A publicat numeroase articole în reviste de specialitate.
Conacele boierești din Neamț, în paragină
Unul din conacele care face subiectul conferinței de la Palatul Șuțu este conacul Krupenski din Podoleni. Clădirea a fost construită în jurul anului 1700, iar primii proprietari au fost un anume Centa, apoi familia Prăjescu. Iancu Prăjescu a fost cel care a înființat în comună școala de fete și cea pentru băieți, iar fata sa, Maria Pulcheria Prăjescu, a fost căsătorită cu avocatul Nicolae Krupenski, descendent al unei familii poloneze de viță nobilă stabilită prin aceste locuri încă de prin secolul XV.
În perioada 1949-1953, în vechiul conac a funcționat școala de 7 clase a localității, după care clădirea a servit drept sediu al SMA Podoleni. Conacul Krupenski a fost preluat de primărie în anul 1978, iar în încăperi au funcționat un dispensar, casa de nașteri, cabinetul stomatologic și biblioteca. Conacul a fost răscumpărat de către primărie în anul 1997, în schimbul sumei de 270 de milioane de lei, bani oferiți singurului moștenitor al familiei Krupenski, Monica Coandă.
Rând pe rând, instituțiile medicale au fost mutate în clădiri noi, astfel că, în anul 2000, singura care mai rămăsese aici era biblioteca, dar și aceasta și-a găsit ulterior un alt sediu.
Mai apoi încăperile conacului au fost închiriate mai multor firme care, în timp, ori au dat faliment, ori și-au găsit alte spații. Din anul 2000 și biblioteca s-a mutat, iar încăperile au fost închiriate mai multor firme. După anul 2004, clădirea a fost lăsată în paragină, primăria neavând fonduri pentru a administra conacul. În 2011, conacul a fost cuprins de flăcări, incendiul fiind cauzat de câțiva copii din sat care au fumat într-una din încăperile imobilului, după care au dat foc unor resturi de hârtie (sursa: monumenteneamt.ro).
Irina NASTASIU