”Am dat curs invitației de a participa la acestă dezbatere cunoscând bine atât tematica discuției, cât și modificările survenite recent la nivel european și care permit statelor membre să decidă interzicerea cultivării plantelor transgenice sau, dimpotrivă, să permită fermierilor să le cultive.
În urma discuțiilor avute cu reprezentanții fermierilor – au fost prezenți atât liderii Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România – LAPAR, cât și ai Federației Naționale Pro Agro, și cu cei ai companiilor din agribusiness, apreciez că am reușit deschiderea discuției naționale pe tema reluării cultivării plantelor transgenice în România.
Le-am transmis atât fermierilor, cât și celor din companii că nu parlamentarii trebuie convinși, ci românii, fiecare cetățean în parte, iar acest lucru nu se poate face decât printr-o campanie clară de informare, cu studii temeinice privind noile tehnologii. Fără argumente științifice și fără eliminarea legendelor urbane care circulă despre culturile modificate genetic, nu vom putea ajunge la nici o concluzie.
Despre hibridare, despre biotehnologie, putem spune că este nepoata primei hibridări produse în 1911 când părintele geneticii – Gregor Mendel, un călugăr ceh, a făcut prima hibridare pe mazăre. Nu vorbim despre nimic ieșit din comun, ci despre o realitate care, pentru România, ar putea declanșa un boom economic. Trebuie, însă, ca o viitoare decizie în favoarea biotehnologiilor să respecte dorința cetățenilor corect și bine informați.
Nu trebuie să uităm că și dacă vorbim despre culturi transgenice, trasabilitatea produselor trebuie păstrată, informarea prin etichetare rămâne valabilă, astfel încât fiecare persoană să știe exact ce consumă și să poată face o alegere în cunoștință de cauză.
Este adevărat că astăzi hrănim porcii și puii din ferme cu soia modificată genetic importată din SUA sau America de Sud și este de înțeles argumentul fermierilor care se întreabă de ce, dacă acum cumpărăm șrot de afară, de ce nu am putea să îl producem noi. Este o discuție pe care mă bucur că am văzut-o începută la Comisia pentru agricultură din Camera Deputaților, dar care cred că ea trebuie continuată în fiecare instituție abilitată, în centre academice, în spațiul public, la Guvern, la Președinție, ca apoi, cu o decizie la nivel național bine conturată, să fie finalizat acest demers – oricare va fi rezultatul său, printr-o procedură legislativă concretă și definitivă”, a declarat Liviu Harbuz, Vicepreședintele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților.
Liviu Harbuz
Deputat PSD
Vicepreședinte al Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice din Camera Deputaților