„Ca în fiecare an, tabăra oferă micilor meșteșugari ocazia să împletească brățări, să sculpteze și să picteze, să facă măști populare sau alte activități care le pun în valoare aptitudinile artistice. Și, pentru că ne gândim deja la Sărbătorile de Iarnă, vom lucra în perioada următoare și costume pentru capră, urs, măști sau opinci, activități care, cu siguranță, îi vor atrage pe copii“, ne-a spus Vasile Ciocârlan.
Meșterul popular speră ca și în noul an școlar Centrul pentru Cultură și Arte „Carmen Saeculare“ să organizeze clase de meșteșuguri, coordonate de soții Ciocârlan, cursurile urmând a fi programate vinerea și sâmbăta, în așa fel încât să poată participa cât mai mulți elevi. „Am avut mereu o colaborare foarte bună cu Centrul «Carmen Saeculare», activitățile derulate de noi fiind foarte interesante și atrăgând copii atât din comuna noastră, cât și din Piatra Neamț, Roman sau Târgu Neamț. Pe toți îi așteptăm cu brațele deschise și îi asigurăm că nu se vor plictisi niciodată aici“, a adăugat Vasile Ciocârlan.
De altfel, soții Ciocârlan au organizat, în casa bătrânească rămasă moștenire de la părinți, un mic muzeu de artă tradițională românească, muzeu ce va fi inaugurat anul viitor. „Am păstrat casa bătrânească, veche de 200 de ani, pentru a organiza aici un mic spațiu destinat artei tradiționale. Cele mai multe obiecte fac parte din zestrea familiei noastre, fiind moștenite de la bunici și străbunici“, precizează meșterul popular. Între obiectele expuse se numără costume și măști populare, covoare de lână, ștergare, vase de ceramică sau obiecte artizanale, dar și icoane rare, vechi de câteva sute de ani.
Meșteșugurile populare nemțene, punctul de atracție al turiștilor
Una din activitățile îndrăgite de copiii de la clasa de meșteșuguri este confecționarea măștilor populare. După moartea celebrului Nicolae Popa de la Târpești, Vasile Ciocârlan a rămas cam singurul meșter din Moldova care știe să facă măști. „Meșteșugul acesta se pierde, pentru că puțini sunt cei care îl mai cunosc și vor să-l ducă mai departe. Le explic copiilor că, pentru a face o mască, meșterul merge mai întâi la tăbăcar, pentru că pielea trebuie foarte bine tratată înainte de a fi folosită. Nici tăbăcari nu mai sunt chiar mulți, în zona noastră se mai găsesc doar în Neamț și Roman. Blana trebuie să fie bogată și frumoasă. Apoi se caută coarne, se scoate partea din mijloc, coarnele se fierb, se tratez și se lăcuiesc, apoi se prind de un suport special, care se îmbracă în blană. Se adaugă nasul, gura, ochii și dinții (făcuți din boabe de fasole, oase sau dinți de animale). Pe vremuri, oamenii foloseau pentru măști cânepă sau petece de culori diferite“, ne explică meșterul Vasile Ciocârlan.
Din mâinile meșterului iau naștere atât măști antropomorfe reprezentând moș, babă, ursar căldărar, cucoană, jidan, precum și măști zoomorfe reprezentând țap, capră, berbec, urs.
Activitățile desfășurate de soții Ciocârlan atrag nu numai turiștii români, ci și pe cei de peste hotare. „Avem o colaborare foarte bună cu românii din Franța și Canada, avem un parteneriat cu președintele Comunității Românilor din Toronto, materializat în vizite și schimburi de experiență. Astfel că și românii care trăiesc peste hotare sunt deopotrivă interesați de tot ce înseamnă viața la țară, incluzând obiceiurile și tradițiile noastre strămoșești“, a adăugat Vasile Ciocârlan.
Irina NASTASIU