Colegiul Medicilor protestează: Doctorii rămaşi în ţară nu mai au spor!

Doctorii rămaşi să suplinească deficitul de personal medical din spitalele nemţene şi din întreaga ţară se revoltă. Aceştia susţin, prin „portavocea” profesională- Colegiul Medicilor, că exodul de personal medico-sanitar va continua dacă statul român nu va lua măsuri urgente pentru plata corectă a cadrelor sanitare.

„Ca un avertisment, anunţăm că, începând cu luna iulie, vom reduce drastic activitatea din spitale, cu asigurarea urgenţelor  şi reprogramarea intervenţiilor chirurgicale şi a consultaţiilor, având grijă ca pacienţii să nu aibă de suferit”, ne-a declarat dr. Iosif Koszeghi, preşedintele Colegiului Medicilor din Neamţ. Zilele acestea, la nivel naţional forul profesional planifică proteste ample în întreaga ţară.

De la începutul anului şi până în prezent, 28 de cadre medicale din judeţ au cerut certificate de conformitate de la Direcţia de Sănătate Publică Neamţ pentru întocmirea dosarului necesar la angajarea în străinătate. De la an la an a crescut simţitor numărul sanitarilor plecaţi peste hotare, iar cadrele medicale rămase să lucreze în ţară, mai ales în spitale, sunt tot mai împovărate cu sarcini de serviciu pentru a suplini lipsa colegilor, lucrând până la epuizare. S-a ajuns în situaţii în care unele gărzi nu mai pot fi susţinute din lipsă de doctori, iar consultaţiile în policlinici să fie asigurate pe sponci.

Periodic sunt scoase la concurs posturi de medici, însă nimeni nu se-nghesuie să le ocupe, din cauza slabei salarizări. În unele secţii se plătesc diferite sporuri, însă medicii tot nu  sunt mulţumiţi. „Aici un doctor care învaţă o viaţă şi cheltuie enorm pe studii nu e plătit nici cu o mie de euro, în vreme ce, în străinătate, salariile  doctorilor pornesc de la 4.000 de euro”, a subliniat şi dr. Ioan Lazăr, managerul Spitalului Judeţean de Urgenţă Piatra Neamţ.

Reprezentanţii Colegiului Medicilor din România atrag atenţia asupra faptului că în toate ţările din Uniunea Europeană, bugetul alocat sănătăţii este între 8 şi 12% din PIB, în vreme ce, la noi, finanţarea nu depăşeşte 3%.