*Deputat Liviu Harbuz: „Noile prevederi sunt foarte exigente în modul în care se exploatează pădurea!”
Proiectul noului Cod silvic a fost adoptat de Senat, în regim de urgenţă. Imediat, poiectul, cu toate modificările aduse de senatori, a ajuns în Comisia de agricultură a Camerei Deputaţilor, pentru dezbatere. Deputaţii din comisia de mediu şi din cea de agricultură au dat raport favorabil. Proiectul de lege urma să fie dezbatut şi la Camera Deputaţilor în procedură de urgenţă, aceasta cameră fiind decizională. De altfel, s-a şi început dezbarea în Camera Deputaţilor, după care s-a hotărât amânarea proiectului, dezbaterea şi votul urmând să aibă loc după alegerile prezidenţiale.
Noul Cod silvic va stopa tăierile ilegale şi furtul de masă lemnoasă? Întrebarea i-am adresat-o deputatului Liviu Harbuz, în calitatea sa de vicepreşendinte al Comisiei pentru Agricultură din Camera Deputaţilor: „Tăierile ilegale şi furtul de masă lemnoasă nu ţin de lege, ci de aplicarea ei. Degeaba ai legi bune, dacă aplicarea este deficitară, dacă organele de control nu-şi fac datoria. Noile prevederi ale Codului silvic sunt foarte exigente în modul în care se exploatează pădurea. Scopul în sine este de a avantaja procesarea masei lemnoase, de a aduce plus valoare. Nu trebuie să exporţi materia primă brută, lemnul trebuie prelucrat, procesat pentr a-i putea adăuga plus valoare. Începând de la materiale de construcţie, până la mobilier. De altfel, producătorii autohtoni de mobil au drept de preemţiune în exploatarea masei lemnoase. Actualului Cod silvic i s-au adus multe modificări la Senat, dar şi în comisiile de specialitate, apoi în Camera Deputaţilor.”
În sinteză, prezentăm principalele modificari aduse de proiectul de modificare a Codului Silvic adoptat de Senat.
*Perdelele forestiere nu-s pădure!
Un lucru e clar: perdelele forestiere de protectie nu mai fac parte din fondul forestier. O altă noutate vizează conducerea ocolului silvic de stat, care va fi asigurată de către şeful de ocol, numit in funcţie prin concurs de către conducerea unităţii Regiei Nationale a Padurilor – Romsilva. În Codul Silvic în vigoare nu este prevazut avizul Romsilva şi organizarea unui concurs pentru ocuparea acestei funcţii. Regia Autonomă Administraţia Patrimoniului Protocolului de Stat poate să îşi constituie ocoale silvice pentru administrarea pădurilor pe care le are în proprietate.
*Amenajamente silvice, de la 10 ha în sus!
Nu este obligatorie întocmirea de amenajamente silvice pentru proprietăţile de fond forestier mai mici de 10 ha. Proprietarul care are incheiat contract de administrare sau de servicii silvice pe o perioada de minim 10 ani pentru fondul forestier al unei proprietăţi cu suprafaţa de maxim 10 ha, poate recolta un volum de maxim 3 mc/an/ha de pe aceasta proprietate forestieră.
Padurille virgine şi cvasivirgine vor fi strict protejate. Pentru recunoaşterea valorii excepţionale şi asigurarea protecţiei pe termen lung, paădurile virgine şi cvasivirgine se vor include, dupa caz, în Patrimoniul Mondial UNESCO, rezervaţii ştiintifice şi/sau integrarea acestora în zonele de protecţie strictă a parcurilor naţionale sau naturale.
*Legea minelor şi tăierea pădurii…
Pădurile pot fi scoase definitiv din fondul forestier naţional, doar cu condiţia compensării acestora, fără reducerea suprafeţei fondului forestier şi cu plata anticipată a obligaţiilor băneşti, numai terenurile necesare realizării sau extinderii urmatoarelor categorii de lucrări si obiective: exploatarea resurselor minerale prevazute în Legea minelor. Pe legea în vigoare se pot scoate din fondul forestier suprafeţe necesare explorării şi exploatării urmatoarelor resurse minerale: carbuni, roci utile, agregate minerale, minereuri ape minerale, surse de energie alternativă, petrol. Resursele minerale care fac obiectul Legii minelor sunt: carbunii, minereurile feroase, neferoase, de aluminiu şi roci aluminifere, de metale nobile, radioactive, de pământuri rare şi disperse, sărurile haloide, substanţele utile nemetalifere, rocile utile, pietrele preţioase şi semipreţioase, turba, nămolurile şi turbele terapeutice, rocile bituminoase, gazele necombustibile, apele geotermale, gazele care le însoţesc, apele minerale naturale, apele minerale terapeutice precum şi produsul rezidual minier din haldele şi iazurile de decantare.
*Valorificarea lemnului, după noi reguli
„Valorificarea masei lemnoase din fondul forestier proprietate publică se face potrivit regulamentului aprobat prin hotarare a Guvernului, după urmatoarele principii: valorificarea superioara a masei lemnoase; sprijinirea dezvoltării rurale prin prelucrarea locala a masei lemnoase; valorificarea masei lemnoase pe picior se face doar către persoane juridice atestate; prioritatea alocării resurselor de materiale lemnoase din pădurile proprietate publica, necesare încălzirii locuinţelor populaţiei; transparenţa vânzării şi comercializării masei lemnoase; un operator economic/grup de operatori economici nu poate achiziţiona/procesa mai mult de 30% din volumul dintr-un sortiment industrial de masă lemnoasă din fiecare specie, stabilit ca medie a ultimilor 3 ani, în baza actelor de punere în valoare autorizate la exploatare şi exploatate la nivel naţional; asigurarea cu prioritate de masa lemnoasa pentru producătorii din industria mobilei din păduri proprietate publică a statului sub forma de lemn fasonat, pe baza necesarului anual estimat; aceştia au drept de preempţiune la cumpărarea de masă lemnoasă, la oferta de preţ ţi în condiţii egale de vanzare”, se arată în proiectul adoptat de Senat.
*Jandarmii, cu ochii pe masa lemnoasă…
Controlul circulatţiei materialelor lemnoase se efectuează de către Jandarmerie. Această prevedere a fost scoasă în urmă cu câţiva ani din Codul Silvic.
Suprafaţa pe care statul român se obligă să o împădurească până în 2035 a scazut de la doua milioane de hectare la un milion de hectare pana in 2030. Această cifră este una foarte optimistă, în condiţiile în care, până în prezent, s-a împădurit circa 1.000 de hectare anual.
Se introduce noţiunea de pădure -parc. Padurile – parc se vor constitui la solicitarea proprietarului/administratorului, în baza unor studii de specialitate, cu avizul Comisiei tehnice de avizare pentru silvicultura. „Amenajările permise în pădurile-parc sunt: alei realizate din materiale ecologice, cu lăţimea de maximum 2 m sau piste pentru biciclete; banci; iluminat; puncte de informare; toalete ecologice; construcţii provizorii din lemn cu suprafaţa construită de maximum 15 mp. În pădurile-parc se pot realiza împaduriri cu specii care nu sunt din tipul natural fundamental în locul arborilor extraşi.
*Comisia de mediu, alte amendamente
Codul silvic a fost luat în discuţie şi de membrii comisiei de mediu. Prima propunere acceptată modifică suprafaţa de pădure care poate fi scoasă din fondul forestier naţional. În actualul cod silvic, se permite acest lucru numai pentru o suprafaţă de 5%, dar maximum 200 de metri pătraţi din terenul deţinut. În noua formă a legii, se permite scoaterea din fondul forestier naţional a maximum 5%, dar nu mai mult de 250 de metri pătraţi pentru proprietăţile de peste 5 hectare şi 200 de metri pătraţi pentru suprafeţele mai mici de 5 hectare.
Totodată, membrii comisiei de mediu au adoptat încă un amendament. Prin noua formă , se permite ca ”un operator economic să poată achiziţiona masă lemnoasă sub formă de lemn rotund sau lemn pe picior, provenit din produse principale sau accidentale doar dacă asigură prin capacitatea proprie procesarea a cel puţin 40% din materialul lemnos achiziţionat. Amendamentul face referire la exportul de buşteni de calitate, care nu se prelucrează în România.
Tina CONDREA
