Scoaterea terenurilor din circuitul agricol se face pe bani mulţi şi cu aprobări de la toţi „sfinţii”. Terenul poate fi scos definitiv ori temporar din circuitul agricol. Depinde de destinaţie pe care o va căpăta pământul respectiv. Există şi un numitor comun: foarte multă umblătură până să te vezi cu toate actele pentru ca, pe acea bucată de pământ, să poţi construi ceva. Un „intinerar” sinuos şi costisitor. Pe scurt, încercăm să prezentăm paşii de urmat.
„Anul acesta au fost foarte puţine solicitări”, declară Mihai Cojoc, inginer la Direcţia pentru Agricultură Neamţ
Rep.: Ce trebuie făcut pentru scoaterea unei bucăţi de pământ din circuitul agricol? Ce paşi trebuie urmaţi pentru ca pe acel teren să se poată face o casă ori nu ştiu ce costrucţii industriale sau cu alte destinaţii economice?
Mihai Cojoc: Este o întreagă documentaţie de făcut. Avizul îl dă Oficiul de Cadastru şi Publicitate Imobiliară Neamţ, iar decizia finală aparţine Direcţiei pentru Agricultură Neamţ. Cereri se fac pentru scoaterea definitivă, dar şi pentru scoaterea temporară a terenurilor din circuitul agricol. Sunt investiţii care au nevoie de terenul respectiv numai o anumită perioadă, de câteva luni sau ceva mai mult. Cînd se finalizează lucrările, acel pământ este redat agriculturii. Dar există şi investiţii pentru care pâmântul este luat pentru foarte mulţi ani.
Rep.: Totul este pe bani…
M.C. : Fireşte. Sunt mai multe taxe de plătit. Plus redevenţa de rigoare. Depinde dacă este vorba de scoatere temporară ori definitivă din circuitul agricol. Pentru scoaterea temporară, banii se returnează. Este vorba de acea taxă care se percepe ca o garanţie a faptului că acel pământ va fi redat agriculturii, exact la aceiaşi parametri, la indicii de calitate la care a fost luat. Bunăoară, SNGN Mediaş are mai multe sonde pe raza judeţului Neamţ, motiv pentru care anual solicită scoaterea anumitor suprafeţe din circuitul agricol. Tot anual le şi redă agriculturii. Plăteşte taxa, iar când termină lucrările, primeşte integral banii înapoi.
Rep.: Unde se dau banii şi la ce sunt folosiţi mai apoi? Normal ar fi ca ei să fie utilizaţi tot în agricutură. Că doar de acolo au fost „scoşi”.
M.C.: Ministerul Agriculturii este cel care hotărăşte soarta acestor bani. Fondurile acumulate din taxele achitate pentru scoaterea temporară ori definitivă a terenurilor din circuitul agricol sunt alocate pentru finanţarea perimetrelor de ameliorare a solului. Se constituie un fond special, care are ca destinaţie expresă plata lucrărilor de îmbunătăţiri funciare.
Rep.: Cine şi în ce condiţii poate scoate un teren din circuitul agricol?
M.C.: Orice persoană fizică ori juridică poate face astfel de solicitări. Cu o condiţie de bază: să facă dovada că este proprietarul acelui pământ. Teren pe care vrea să construiască casă de locuit, o casă de vacanţă, o exploataţie agricolă, sisteme de alimentări cu apă şi canalizări, drumuri, alte obiective de investiţie. Tot cei care vor să facă investiţii pe terenuri agricole, trebuie să ceară mai întâi scoaterea lor din acest circuit. Pentru asta se adresează în prima fază OCPI Neamţ, apoi vin la Direcţia pentru Agricultură Neamţ. Taxa se plăteşte prin virament, direct în conturile Ministerului Agriculturii şi, respectiv, al Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară. Cum se face dovada plăţii taxelor, finalizăm şi eliberăm documentaţia privind scoaterea acelui teren din circuitul agricol.
Rep.: Un cetăţean, proprietar de teren cu acte în regulă, vrea să-şi facă o casă pe pământul lui. Musai trebuie să treacă prin tot acest calvar?
M.C.: Depinde unde se află pământul. Dacă terenul este situat în intravilaul localităţii respective, scapă mai uşor. Are nevoie de certificatul de urbanism, de autorizaţiile pe care le cere de la primăria unde e pământul. Dacă terenul este în extravilan, are mai mult de alergat. În primul rând, terenul trebuie să fie inclus PUG. Nu poate să ceară scoaterea din circuitul agricol a unui teren situat în mijlocul vreunei tarlale, chiar dacă este proprietarul ei. În acest caz nu primeşte certificatul de urbanism de la primărie. Construcţia de locuiţe se face numai în intravilan. Dacă este vorba de investiţii, atunci se poate solicita scoaterea terenului din circuitul agricol, chiar dacă se află în extravilan. Cerere valabilă şi în cazul exploataţiilor agricole, deşi terenul e tot pentru agricultură . Nu se mai obţin recolte de pe acel teren, intră la categoria de folosinţă „curţi construcţii”.
Rep.: Spuneaţi că, în ultima vreme, tot mai puţin teren este scos din circuitul agricol. Ce suprafeţe însumează solicitările din acest an?
M.C.: Anul acesta au fost foarte puţine solicitări de acest gen. S-a cerut scoaterea din circuitul agricol pentru suprafaţa totală de 13,4 ha, din care 13 ha pentru scoaterea definitivă din folosinţa agricolă. Foarte puţin, comparativ cu anii din urmă. Semn clar că nu se mai construişte. Solicitările sunt pentru obiective de investiţii ale primăriilo, mai puţine pentru firme sau pentru construcţia caselor de locuit.
De la Romgaz Mediaş, 13 ha redate circuitului agricol
SNGM Romgaz Mediaş are pe raza judeţului Neamţ mai multe sonde. Pentru executarea lucrărilor de reparaţii, anual solicită scoaterea temporară din circitul agricol a unor importante suprafeţe de teren. Fiind vorba de folosinţă, pe lângă redevenţa plătită proprietarului de teren, mai are de achitat şi o taxă, drept garanţie că terenul va fi redat agriculturii. Bani pe care îi primeşte înapoi, dacă terenul e iarăşi de folosinţă agricolă. Anul acesta taxa ce trebuie returnată este de aproape 3 miliarde lei vechi.
De doi ani, nici un ban pentru ameliorarea solului!
Lucrările de îmbunătăţiri funciare sunt de multă vreme o raritate şi în judeţul Neamţ. Fondurile alocate cu această destinaţie se derulau prin Direcţia pentru Agricultură Neamţ. De unde ni s-a spus că ultima plată a fost făcută în decembrie 2010! Era ,atunci, vorba de lucrările care se executaseră în perimetrul ameliorativ de la Gârcina, o investiţie care viza combaterea eroziunii solului, realizarea de canale de colectare a excesului de apă din păşunea comunală. Tot la Gârcina mai era aprobată finanţarea pentru deschiderea altui perimetru amelorativ, dar n-au mai fost bani!
Tot în anul 2010, vara, s-au plătit şi s-a făcut recepţia finală a lucrărilor din perimetrul ameliorativ Bahna-Davideni, din comuna Ţibucani. Fondurile au fost alocate pentru redarea în circuitul agricol a unei suprafeţe importate de teren, prin efectuarea lucrărilor de desecare. Cu ceva timp în urmă se terminase investiţia din perimetrul ameliorativ situat în comuna Răuceşti, această finanţare fiind destinată desecării mai multor terenuri băltite din zona pârâului Sărata.
Din anul 2010 nu s-a mai da nici un bănuţ pentru lucrări de ameliorare a solului, deşi, anual, s-au adunat fonduri însemnate provenite din scoaterea mai multor terenuri din circuitul agricol.
Că nu s-a mai dat bani, mai treacă-meargă. Rău e că s-a distrus ce se făcuse pentru ameliorarea solului, prin lucrările de desecări şi de combatere a eroziunii. Au fost distruse benzile de iarbă de pe terenurile în pantă şi, ce-i mai grav, s-a arat din deal în vale. Numai bine ca apa să care nestingherită tot ce-i iese în cale! Pământul cel mai rodnic, cu cultura agricolă cu tot!
