*Dacă “PNL 2” rămâne o necunoscută, la “PNL 1” conservarea lui Dorinel Ursărescu pe funcție e scenariul cel mai viabil
Nedumeriri în rândul liberalilor nemțeni: cine va face partidul lui Tăriceanu în județ?; mai rămâne Dorinel Ursărescu președinte la PNL în condițiile în care rezultatele de la alegerile europarlamentare au poziționat filiala nemțeană mult sub media pe țară?
În ordinea numerelor, la așa-numitul PNL 1 (partidul de la șefia căruia a demisionat Crin Antonescu și conducerea a fost preluată de Klaus Iohanis), președintele Dorinel Ursărescu pare să fi scăpat de emoții. Au circulat diverse ipoteze imediat după alegerile din 25 mai dar acestea par să cadă, una câte una.
Iar o știre venită dinspre București pare să-i consolideze în continuare funcția lui Ursărescu: Iohanis ar fi promis actualilor lideri de organizații județene că nu îi va schimba din actualele poziții ca preț pentru alegerea lui la congresul național unde vrea să transforme interimatul în șefie aleasă democratic.
Deși imediat după alegerile europarlamentare, în mediile virtuale, chiar unii liberali nemțeni stârneau discuții despre „asumarea responsabilității”, “luarea exemplului lui Crin Antonescu”, în ultimele zile aceste opinii s-au calmat precum furtuna după care răsare soarele.
Subiectul mai discutat acum în rândul liberalilor nemțeni ține mai ales de PNL 2. Sau de PRL, Partidul Reformator Liberal, cum ar urma să se numească formațiunea politică anunțată în dreptul lui Călin Popescu Tăriceanu.
Actualul șef al Senatului ar fi primit de la amicii săi din PSD (care i-au oferit această funcție) un ultimatum prin care I se cere să pună cât mai repede în practică proiectul unui nou partid liberal, să atragă parlamentari care să sprijine Guvernul în virtutea sloganului “USL trăiește!”.
Cum un partid nu înseamnă doar racolare de parlamentari, cea mai grea problemă pe care o are de rezolvat Tăriceanu este înființarea filialelor județene și apoi ale celor locale. Printre nenumăratele supoziții vehiculate și la Neamț este luată în calcul ca „temelie” a viitoarei construcții politice în județe să fie liberalii care au primit diverse posturi în instituții, la vremea când pixul USL avea și componenta PNL. Situația este valabilă și în Neamț unde directorii (altfel apolitici dar știe toată lumea care au fost susținuți ba de PSD, ba de PNL, ba de PC…) au și ei simpatiile lor politice. Iar cei despre care se știe că „sunt ai PNL” sunt încă în funcție, cu emoțiile de rigoare.
Cooptarea lor în partidul liberal cu Tăriceanu vârf de lance le-ar garanta păstrarea posturilor. Chiar dacă ar mai adânci iritările unor parteneri de guvernare care sperau „să plece liberalii și să împărțim și aceste posturi”.
D. VINCA