Un zid al bisericii Mănăstirii Bisericani este pe cale să se prăbuşească, după ce, anul trecut, peretele din partea de nord a monumentului s-a năruit, sub privirile indiferente ale autorităţilor
O situaţie critică se înregistrează şi la Cetatea Neamţ şi Beciul Domnesc, unde problema infiltraţiilor nu a fost nici până în momentul de faţă rezolvată
Mănăstirea Bisericani este în pericol să se prăbuşească, după ce, anul trecut, o parte din peretele de pe latura de nord a monumentului s-a năruit, sub privirile indiferente ale autorităţilor. Apropierea sezonului rece pune din nou în pericol monumentul, întreaga structură a construcţiei aflându-se în pericol.
Deşi, la nivel local, s-au făcut toate demersurile pentru restaurarea mănăstirii, indiferenţa autorităţilor centrale poate conduce la dispariţia unui edificiu istoric de importanţă naţională.
Cu toate că Direcția pentru Cultură a trimis adrese atât către Ministerul Culturii, privind situaţia acestui monument de categoria A, dar și către Mitropolie şi către Ministerul Dezvoltării Regionale, solicitându-le să demareze cât mai urgent procedurile pentru restaurarea monumentului, situația se agravează, pe zi ce trece.
„La sesizarea de anul trecut, Compania Naţională de Investiţii a răspuns că se lucrează la un proiect de reabilitare. Deoarece situația între timp s-a agravat, am făcut o nouă sesizare, la începutul acestui an, însă nici până acum nu am primit vreun răspuns”, ne-a spus Rocsana Josanu, directorul Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural Neamț.
Nu doar conducerea Direcției pentru Cultură, ci și stareţul mănăstirii şi reprezentanţii autorităţilor locale au făcut nenumărate demersuri, în ultimii ani, pentru salvarea construcţiei. Rezultatele se văd însă cu ochiul liber: monumentul se află în aceeași stare de degradare, iar infiltrațiile din sezonul rece ar putea conduce la noi incidente. „Este posibil ca în sezonul rece starea de degradare a monumentului să avanseze. În primul rând, este vorba despre zidul aflat sub acoperiş, care se poate prăbuşi în totalitate, ceea ce ar putea conduce la prăbuşirea zidului bisericii, întreaga structură a construcţiei aflându-se acum în pericol. Din păcate, nu s-a intervenit la timp pentru schimbarea acoperişului – lucru care nu ar fi presupus cheltuieli prea mari – , iar acum este deja foarte târziu” , a adăugat Rocsana Josanu.
Degradarea monumentului se manifestă şi la nivelul turnului-clopotniţă, acoperişul fiind, de asemenea, găurit. La rândul său, catapeteasma suferă un proces de distrugere, necesitând urgent intervenţia specialiştilor. Pierderea este cu atât mai mare, cu cât iconostasul de la Bisericani este unul dintre cele mai vechi şi mai valoroase din Moldova. Lucrate din scânduri mari de stejar, uşile împărăteşti impresionează privitorul prin sculptura densă a suprafeţelor, dar și prin expresivitatea picturilor din zonele centrale.
Situată în satul Scăricica din comuna Alexandu cel Bun – Viişoara, Mănăstirea Bisericani
a fost ctitorită, după cum spune tradiţia, de Sfântul Ştefan cel Mare. Între anii 1517 – 1527, fiul acestuia, Ştefăniţă Vodă, a ridicat biserica din piatră, reconstruită de urmaşul său la tron, Petru Rareş. Între anii 1626 – 1631, biserica a fost înconjurată de ziduri groase cu turnuri de apărare.
Actuala construcţie datează din anul 1786, ea fiind ridicată pe locul celei vechi, de către domnitorul fanariot Constantin Moruzi.
Mănăstirea Bisericani a fost luată în concesiune, în anul 2014, de Compania Națională de Investiții, societate care funcţionează sub autoritatea Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
Infiltraţii şi la Cetatea Neamţ şi Beciul Domnesc
O situaţie critică se înregistrează şi la Cetatea Neamţ şi Beciul Domnesc, unde problema infiltraţiilor nu a fost nici până în momentul de faţă rezolvată.
„La Cetatea Neamț situația este la fel de gravă, deoarece infiltrațiile au dus la formarea mucegaiului, monumentul fiind pus în pericol. Probabil că va fi nevoie de un alt proiect de investiții, pentru remedierea situației. Din păcate, după atât de puțin timp de la restaurarea monumentului există pericolul ca zidurile să fie distruse, deoarece lucrările au fost făcute în pripă. Mai exact, firmele au intervenit fără supravegherea unui specialist, fapt care a condus la producerea acestor erori. S-ar putea să se întâmple acum ceea ce nu s-a întâmplat până la momentul restaurării!”, a spus şefa Direcţiei pentru Cultură, Culte şi Patrimoniu Cultural.
Nici în cazul Beciului Domnesc lucrurile nu stau prea bine, specialiştii fiind nevoiți să intervină pentru eliminarea umezelii, prin montarea unor drenuri care să capteze apa prelinsă de pe versant. „Lucrarea iniţială a presupus montarea unei centuri de beton care făcea ca apa să se scurgă în interior. Din fericire, monumentul se află încă în perioada de recepţie, firma care a executat lucrările având obligaţia să remedieze toate probleme sesizate, până în ianuarie 2018”, a spus Rocsana Josanu.
Nu ştim cine poartă răspunderea pentru toate aceste incidente. Un lucru este cert: în ultimii ani, prin distrugerea intenţionată a patrimoniului cultural şi arhitectural al ţării noastre, are loc un proces ireversibil de falsificare a istoriei naţionale. Distrugerea monumentelor de arhitectură ocrotite prin lege, construirea unor clădiri moderne în imediata vecinătate a monumentelor istorice, încălcarea normelor elementare de restaurare a edificiilor cu statut de monument, împânzirea centrelor istorice cu tarabe şi publicitatea excesivă, inclusiv pe faţadele monumentelor de arhitectură conduc, încet, dar sigur, către dispariţia noastră ca stat, către trecerea în uitare a identităţii naţionale.
Irina NASTASIU