„În interiorul pivniţei numărul 2 s-au descoperit părţi din ceea ce ar putea reprezenta un alt beci, mai vechi decât cel din perioada lui Ştefan cel Mare, însă, pentru continuarea lucrărilor,va trebui să obţinem o nouă autorizaţie de săpătură sau să o prelungim pe cea existentă şi să lucrăm în continuare în interior, pentru a vedea ce se află sub beciul care există deja. Dacă spaţiul va fi acoperit, vom putea lucra şi pe durata iernii, în funcţie de condiţiile meteo, având în vedere că acolo nu există nici o sursă de căldură. Se doreşte, bineînţeles, evidenţierea acestor descoperiri, ceea ce va reprezenta un câştig atât pentru valorificarea ulterioară a întregului monument arhitectonic, cât şi pentru cercetarea ştiinţifică, pentru că avem ocazia de a surprinde două clădiri suprapuse, aflate la mare distanţă temporală una de cealaltă”, ne-a declarat muzeograful Lucian Uţă, purtătorul de cuvânt al Complexului Muzeal Judeţean Neamţ.
În ceea ce priveşte protejarea vestigiilor istorice de la Curtea Domnească, specialiştii din cadrul Complexului Muzeal ne-au asigurat că vor fi îndeplinite toate prevederile legale în vigoare: „Desigur că şi această ultimă descoperire va intra sub incidenţa legii care protejează monumentele de categoria A”, explică Lucian Uţă, referindu-se la Legea nr. 422din 18 iulie 2001, privind protejarea monumentelor istorice.
Muzeograful Silviu Ceauşu: „Nu putem emite încă nici un fel de datare cronologică.”
Dacă până acum s-au vehiculat diferite informaţii în legătură cu vechimea zidului descoperit recent, muzeograful Silviu Ceauşu de la Complexul Muzeal Judeţean Neamţ, specialist în Evul Mediu, subliniază faptul că, în momentul de faţă, nu se pot emite informaţii privind datarea cronologică:
„Noi am surprins încă din 2011, când s-a făcut descărcarea de sarcină arheologică a pivniţei care se află acum în proces de restaurare, resturile unor ziduri. Însă nu a fost nimic concludent, care să ne indice că ar fi vorba despre o structură masivă de piatră, cum se dovedeşte a fi acum. În ciuda faptului că aveam câteva elemente care puteau preconiza o eventuală descoperire, am luat hotărârea să sistăm şantierul, urmând ca lucrările să se desfăşoare în momentul amenajării pardoselii interioare a pivniţei. Această decizie a avut la bază mai multe motive obiective: în primul rând am încercat să conservăm cât se poate mai bine zidurile descoperite în 2011, dat fiind faptul că şantierul s-a oprit pe la sfârşitul lunii septembrie, apropiindu-se sezonul rece. Referitor la zidurile descoperite acum, este vorba despre câteva fragmente de zidărie, însă avem unele rezerve în a avansa o datare a acestora. Nu am surprins elemente stratigrafice concrete. Chiar dacă am găsit şi fragmente de la mijlocul secolului al XIV-lea, acest fapt nu ne permite încadrarea descoperirii în secolul al XIV-lea. Sigur că, în logica lucrurilor, zidul ar fi mai vechi decât cel din perioada lui Ştefan cel Mare însă, până nu facem descărcarea de sarcină arheologică, nu putem emite nici un fel de datare cronologică, pentru că acest lucru se face în urma obţinerii unei stratigrafii clare şi a mai multor elemente de natură arheologică ”, explică specialistul.
Curtea Domnească: frescă vie a trecutului medieval nemţean
Atestată documentar în 1491, Curtea Domnească din Piatra-Neamţ se înscrie în cadrul mai larg al complexelor arhitectonice medievale din Moldova, reprezentând nucleul în jurul căruia gravita întreaga administraţie a ocolului domnesc. Practic, de aici porneau toate deciziile domnitorului şi tot aici se adunau slugile domneşti. De asemenea, la Curtea Domnească se judecau diferitele pricini, atât de către domnitor, cât şi de către reprezentanţii acestuia, în acest loc adunându-se şi oastea teritorială.
Din vechea Curte Domnească au mai rămas azi Biserica domnească „Naşterea Sf. Ioan Botezătorul”, turnul clopotniţă, precum şi ruinele zidului de incintă şi ale pivniţelor domneşti.
Zona Curţii Domneşti a fost cercetată în mai multe etape, în cadrul cercetărilor din 2011 – efectuate în vederea realizării unui pasaj subteran – fiind descoperit un beci cu zidărie de piatră şi bolţi de cărămidă, precum şi 320 de morminte din vechiul cimitir al Bisericii Sf. Ioan Domnesc.
Irina NASTASIU