Dacă votanții pragmatici se apropie foarte mult de formula standard a agentului economic ce-și raportează în permanență posibilele beneficii la costurile implicate, votanții ideologici au expectanțe plasate în zona normativului, adică a acelor principii care ar trebui să guverneze politica dintr-o țară cu pretenții europene. Ar fi o iluzie să considerăm că, în materie de cantitate, cele două categorii ale segmentului pomenit mai sus dau cifrele peste cap. Nici vorbă: în mare parte, votul din România anului 2016 va fi, cu precădere în contextul alegerilor locale, mai curând afectiv decât bazat pe cunoaștere și o atentă evaluare a programelor.
Totuși, atât votanții pragmatici, cât și cei ideologici, au un rol important în vehicularea unor tipuri de mesaje specifice. Primii merg pe viziunea potrivit căreia beneficiul maxim al calității de cetățean este acela ca, atunci când nu există alternative credibile, să optezi pentru formula „celui mai mic rău“, care nu presupune costuri foarte mari. Ceilalți, votanții ideologici, merg pe principiul că participarea poate fi stimulată numai de eventuala regăsire a normelor în care ei cred la nivelul ofertei politice. E mult mai probabil ca, în contextul în care spațiul politic oferă alternative necredibile, aceștia să nu se prezinte la vot. Într-o anumită măsură, acest tip de votant are un profil care „se duce“ mai degrabă spre dreapta, decât spre stânga. Nu întâmplător, ceea ce noi poreclim drept „stânga“ are un electorat mai disciplinat, fie și pentru că o parte din acesta intră în sfera votanților pragmatici. Pe de altă parte, după mai bine de 50 de ani de comunism, e mai probabil ca votanții ideologici să aibă mai multe așteptări dinspre „dreapta“.
Numai că, nefiind vorba de pragmatism, ci de așteptări bazate pe principii, acești votanți sunt mult mai severi în evaluări și, prin urmare, mult mai greu de păcălit că cei pe care unii și-i imaginează ca reprezentând „dreapta“ chiar se situează, ideologic, acolo. E o posibilă explicație pentru faptul că, în pofida a ceea ce se spune, anume că la locale contează mai mult votul personalizat și mai puțin votul politic, în orașele mari eventualele calități ale unui candidat să fie desconsiderate din perspectiva partidului căruia acesta îi aparține. E un lucru pe care cred că îl vom putea observa foarte clar în cadrul exercițiului electoral din acest an.
Prof.univ.dr. Daniel ȘANDRU