În doar un an, 21 de copii din Neamţ au căzut victime violatorilor
Numărul copiilor violaţi sau obligaţi la perversiuni sexuale de către indivizi cu un comportament cel puţin deviat a ajuns, în ultimul an, la 21, în Neamţ. Cutremurător este faptul că din cei 18 agresori, 11 sunt la rândul lor minori. Unul dintre aceştia tocmai îşi aşteaptă sentinţa, după ce a violat doi fraţi, de 9 şi 10 ani, pe care i-a atras oferindu-le acces la numeroasele canale de desene animate pe care ei nu le aveau acasă. Sau ologul de 55 de ani care a siluit o fetiţă de 9 ani şi a avut tăria de a spune în faţa magistraţilorcă micuţa inventează. Ori celebrul „părinte Gheorghe” care a profitat de un băieţel de 8 ani şi de fratele lui, atât de flămânzi încât pentru un blid cu mâncare au suportat să fie abuzaţi, amândoi sfârşind înecaţi în iaz, în timp ce erau cu vacile la păscut.
„Numai să nu-i transformăm în criminali”
Un grup de parlamentari a propus un proiect de lege prin care pedofilii şi violatorii recidivişti să fie supuşi unei castrări chimice pe perioada de detenţie, în paralel cu înăsprirea pedepselor. Castrarea chimică ar consta într-un tratament hormonal temporar şi reversibil. În momentul de faţă, sunt câteva ţări în Europa care aplică asemenea metodă, cum este Danemarca sau Germania, şi care au ajuns la o reducere drastică a recidivei cu 80%, după cum susţin iniţiatorii proiectului de lege.
Tema castrării chimice în sine, fie ea şi temporară, a agitat sfera publică şi a dat temă de gândire parlamentarilor, doctorilor sau procurorilor solicitaţi să-şi exprime opinia. Deputatul Ioan Munteanu este de părere că românul nu este nici pedofil, nici violator. „România nu avea asemenea probleme, pe care le-am „importat”, aşa cum am importat şi unele lucruri bune, dar mai puţine. Iar despre pedofili şi violatori, nici nu vreau să aud, sunt persoane bolnave, unii dintre ei poate au fost la rândul lor violaţi, însă părerea mea este că ar trebui trataţi psihic. Nu ştiu dacă un tratament chimic îi poate vindeca”. Discuţiile privind eficienţa unei astfel de măsuri urmează să fie aprofundate pe baza rapoartelor specialiştilor, iar părerile sunt împărţite. Deputatul Liviu Harbuz, medic veterinar de profesie, consideră că această manieră de abordare este inumană, imorală şi lipsită de respect. „Mi se pare o atitudine demnă de Evul Mediu, nu de ţară civilizată, europeană. Ar trebui mărite pedepsele care se dau acestor infractori, pentru că eu cred că prin castrare chimică vor fi abrutizaţi şi s-ar putea transforma în criminali. Eu cred în reeducare, cred în tratamentul psihologic, în cel psihiatric, nu în mutilarea altui om, care poate a ajuns în această situaţie în urma unui accident”. Deputata Mihaela Stoica este de acord, în principiu, ca aceşti infractori să fie trataţi, dacă asta elimină, fie şi temporar, problema. „Violarea unui copil este o faptă foarte gravă, la fel ca şi crima, cele mai grave pe care mi le pot imagina. Dacă există un tratament care să-i vindece, n-am nimic împotrivă, ca om, dar trebuie gândită foarte bine treaba, pentru că este vorba până la urmă tot de un semen”.
„Să facă 25 de ani de închisoare”
Ca magistrat care a instrumentat numeroase dosare cu pedofili şi violatori, procurorul Stelian Olteanu susţine mărirea pedepselor pentru aceste infracţiuni, considerând intervenţia chimică drept un atentat la integritatea fizică a infractorului. „Suntem în Europa şi ni s-a atras atenţia asupra drepturilor pe care condamnaţii le au şi asupra libertăţilor pe care condamnaţii le au şi pe care ţara noastră trebuie să le respecte şi să le aplice. Dincolo de acest aspect, nu poţi să mutilezi astfel un om. Nu am nimic împotriva măririi regimului sancţionator, să crească limitele de pedeapsă de la 15 la 25 de ani minim şi atunci astfel de fapte ar fi descurajate. Astfel de indivizi au clar un profil psihic deviat, poate şi consilierea psihologică ar fi de ajutor, pentru că ei denotă un comportament anormal, din toate perspectivele, şi moral, şi religios, şi penal. Dar nu poţi să le încalci demnitatea umană şi integritatea fizică, şi ce faci în cazul unei erori judiciare?! Deşi există ţări unde aceste fapte se pedepsesc prin împuşcare, eu consider că faţă de aceşti infractori un regim sancţionator foarte aspru, care să includă şi imposibilitatea eliberării condiţionate, ar rezolva problema”.
Cristina IORDACHE