Diverși producători de cașcaval profită de legea ambiguă, care nu definește clar compoziția alimentului și, în loc de brânză opărită, din lapte de vacă, de oaie, sau mixt, ne servesc o pastă îndoită cu sare și aditivi nocivi.
Această situație este adusă la cunoștința opiniei publice de experții Asociației Pro Consumatori (APC), prin Campania Națională de Informare și Educare „Să învățăm să înțelegem eticheta!“. Asociația Pro Consumatori (APC) a achiziționat din marile structuri comerciale (hipermarketuri/supermarketuri) 34 tipuri de brânzeturi, în vederea realizării unui studiu prin care să atragă atenția în ceea ce privește denaturarea unor sortimente de brânzeturi cu impact asupra bugetului și sănătății consumatorilor.
„La unele «cașcavaluri», a fost identificată folosirea natamicinei (E 235) – un aditiv alimentar folosit drept conservant artificial cu acțiune antibiotică, antifungică, suspect de favorizarea dezvoltării unor agenți microbieni patogeni. Totodată, poate provoca greață, vomă, anorexie, diaree și iritarea pielii. A fost depistată și folosirea amidonului în rețeta unor sortimente de brânză mozzarella de către unii producători, fapt care induce în eroare consumatorul, deoarece Mozzarella se obține numai din lapte, fără adaosuri de altă natură. Mai mult, semnalăm folosirea în unele sortimente de brânză maturată cu pastă semi-tare a unui aditiv (E 1105) realizat din proteine extrase din ouă, cunoscut sub denumirea de lysozyme, care poate provoca reacții alergice! Atragem atenția și asupra faptului că folosirea nitratului de sodiu în unele sortimente de brânzeturi semi-tari poate fi nocivă, întrucât unele studii au arătat că există riscuri cancerigene asociate cu acest aditiv alimentar“, se arată în avertizarea emisă de APC.
În același timp, alte produse care le-au atras atenția experților APC au fost cele grupate generic sub denumirea de „topping pentru pizza“, care sunt prezentate ca specialități pe bază de grăsimi vegetale și proteine din lapte, dar care mai au în compoziție alte substanțe și aditivi alimentari, cum ar fi: amidon, arome alimentare, guma locust, caragenan, acid citric, polifosfați de sodiu, citrați de sodiu, fosfați de sodiu și sorbat de sodiu. Din păcate, aceste produse induc în eroare consumatorii, atât prin prisma aspectului care imită foarte bine cașcavalul, dar și prin faptul că sunt așezate lângă sortimentele de cașcaval în cadrul marilor magazine.
„Preparat alimentar pe bază de cașcaval“, cu 27% cașcaval, restul E-uri și ulei
Unii producători au găsit de cuviință să realizeze amestecuri formate din cașcaval și grăsimi vegetale, în speță ulei de palmier, cărora le-au găsit și denumiri specifice, cum ar fi: „preparat alimentar pe bază de cașcaval și grăsimi vegetale“. Compoziția unor astfel de produse este formată din: cașcaval afumat (27,5%), ulei de palmier (25%), apă, amidon din porumb, derivați din lapte, gelatină, sare iodată, aromă de fum și săruri de topire (fosfați de sodiu-E339 și difosfați de sodiu și potasiu-E450).
Potrivit APC, cu totul grave sunt lactatele „fără lapte“, „brânza de cauciuc“ și alte „creații“ care, dacă s-ar vinde cu informarea corectă și la prețul corect, nimeni nu ar avea ceva împotriva lor. Dar când aceste produse sunt vândute ca produse din lapte și sub denumiri bine conotate în mentalul colectiv, avem de-a face cu falsuri grosolane și cu infractori care ar trebui pedepsiți aspru.
Cum cei mai mulți din consumatorii acestor produse nu știu cum este brânza adevărată, se obișnuiesc cu astfel de produse și le cumpără constant, constituind un segment important al pieței brânzeturilor, care asigură profituri însemnate celor ce produc și comercializează astfel de produse și care nu-și fac nicio problemă de conștiință în legătură cu efectele afacerilor lor asupra sănătății consumatorilor.
Geanina NICORESCU