Calomnia şi insulta ar putea fi reintroduse, ca infracţiuni, în Codul Penal. Cel puţin aşa a stabilit Curtea Constituţională a României, care a decis că dezlegarea dată în 2010 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, care a stabilit că normele de incriminare a insultei şi a calomniei nu sunt în vigoare, este neconstituţională. Decizia CCR este definitivă şi obligatorie. Deşi motivul oficial al analizării de către CCR a deciziei 8/2010 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi declarării ei drept neconstituţionale este acela că încalcă Constituţia în ceea ce priveşte garantarea unor valori în statul de drept, există unele voci care susţin faptul că se doreşte revenirea la o cenzură în spaţiul public. Insulta şi calomnia au fost abrogate în 2006, când s-a modificat Codul Penal.
„Cred că revenirea la incriminarea insultei şi calomniei ca infracţiuni se datorează numărului mare de cazuri, mai ales în spaţiul public, şi probabil că sancţiunile pe parte civilă nu mai sunt îndestulătoare”, este de părere avocata Gabriela Nechifor. „Însă, nu cred că decizia Curţii Constituţionale se raportează doar la jurnalişti. De regulă, fiecare om de presă are cel puţin două surse care îi susţin o informaţie şi atunci profesionalismul este singurul care dictează lansarea unor date în spaţiu public, cu sau fără susţinere în realitate. Însă, probabil că noi, ca naţiune, încă mai simţim nevoia să fim civilizaţi şi atunci, având nevoie de acest statut, de ţară civilizată, probabil că s-a mers pe ideea impunerii de sancţiuni, astfel ca fiecare să se cenzureze sau să aibă mai multă grijă atunci când mai ales se exprimă în spaţiul public”.
În articolul 205 din Codul Penal se incrimina insulta ca fiind „atingerea adusă onoarei ori reputaţiei unei persoane prin cuvinte, prin gesturi sau prin orice alte mijloace, ori prin expunerea la batjocură, ori atribuirea unei persoane a unui defect, boală sau infirmitate care, chiar reale de-ar fi, nu ar trebui relevate”. La rândul ei, calomnia era incriminată în la fel de celebrul articol 206 Cod Penal care spunea „afirmarea sau imputarea în public, prin orice mijloace, a unei fapte determinate privitoare la o persoană, care, dacă ar fi adevarată, ar expune acea persoană la o sancţiune penală, administrativă sau disciplinară, ori dispreţului public”.
„Este adevărat că spaţiul public a devenit plin de injurii, în ultimii ani, şi probabil s-a analizat situaţia societăţii şi s-a ajuns la concluzia că se escaladează un anumit tip de limbaj, care nu ajută”, afirmă procurorul Virgil Cornea, din cadrul Parchetului Neamţ. „Probabil că atunci când există o sancţiune mai mare, inclusiv despăgubiri care pot fi împovărătoare dacă se dovedeşte că într-adevăr persoana respectivă a fost insultată sau calomniată, atunci poate că toată lumea va fi mai atentă şi mai grijulie. Poate va fi mai multă cenzură, în sens pozitiv, şi mai mult profesionalism şi vom ajunge ca în spaţiul public să nu se mai audă tot felul de acuze, care poate nu au susţinere, dar sunt aruncate doar, aşa, de dragul replicii. Rămâne de văzut în ce condiţii vor fi reintroduse în Codul Penal, pentru că nu cred că sunt vizaţi în primul rând ziariştii şi, oricum, fiecare se poate apăra, cu probe, atunci când se ajunge în faza judecăţii”.