Căldură mare, mon cher!

 * “Te topeşti pur şi simplu, este infernal!”

*  Singurii fericiţi: spălătorii de maşini şi bicicliştii din arteziană

“Termometrul spune la umbră 33 grade Celsius… Subt arşiţa soarelui, se opreşte o birje….” . Aşa îşi începe Caragiale vestita scenetă cu titlul „Căldură mare”.

Iată că şi în aceste zile, la Neamţ, se resimt din plin temperaturile ridicate.

La vremea prânzului, când arşiţa e în toi, oamenii caută disperaţi zonele cu umbră şi umblă cu sticlele de apă după ei pe stradă. Evantaiele şi aparatele de aer condiţionat nu mai fac faţă, iar băuturile răcoritoare, îngheţata şi fructele sunt la mare căutare.

Oricât de cunoscute ne sunt, sfaturile medicilor nu trebuie trecute cu vederea. “Nu staţi prea mult în soare!” şi “purtaţi haine deschise la culoare!” sunt cele mai frecvente recomandări în această perioadă.

Întrebaţi cum se protejează împotriva caniculei, nemţenii au răspuns că se feresc de soarele arzător, consumă foarte multe lichide şi uneori mai merg la centrele de permanenţă din oraş pentru a-şi lua tensiunea: ” Mergem pe unde putem, pândim şi urmărim umbra; am fost la şcoala 3 pentru a-mi lua tensiunea, e foarte bun un astfel de centru, ar trebui înfiinţate mai multe, fiindcă oraşul nostru este măricel”, ne-a spus o pietreancă.

Nemţenii cu suferinţe cronice cardiace sunt cei mai vulnerabili la temperaturile mari. Cu toate că serviciul de ambulanţă şi autorităţile sfătuiesc oamenii să nu petreacă multe afară, ieri, zona centrală din Piatra Neamţ era cât se poate de aglomerată, chiar la orele amiezii: mămici cu cărucioare, plus tătici ori bunici la plimbare cu copiii prin parc.

„Eu sufăr de frig, nu de căldură , umblu cât umblu, umblu şi la orele amiezii; nu merg la centrele alea de permanenţă; merg şi fără pălărie, şi fără ochelari, fiindcă am antrenament, vreo 7 ani am lucrat în Libia şi stăteam la 40 de grade, deci sunt obişnuită”, ne-a spus o doamnă care nu părea în suferinţă.

Bătrânii, în schimb, trebuie să mai „staţioneze” din când în când, aşa că “lupta”  pentru  băncile din faţa blocului, ori cele din parc este acerbă.

„Mai schimbăm şi noi o vorbă, ce să facem. În casă oricum e mult mai cald decât afară. Te topeşti pur şi simplu, căldura asta este infernală, dar ce să facem, iarna o să ne plângem că vrem soare”, este de părere o bătrână.

Taximetriştii îşi aşteaptă „cuminţi” clienţii, în special în apropierea staţiilor de microbuze, dar la umbră, dacă se poate. Toţi sunt dotaţi cu prosoape ca să-şi mai tamponeze frunţile transpirate şi cu apă rece, în geanta frigorifică din portbagaj.

Până şi afişajul stradal pare să sufere din cauza căldurii, iar în tot peisajul sufocant singurii care par să se bucure de vreme sunt muncitorii de la spălătoriile auto, care mai “scapă” furtunul unii pe alţii şi nişte tineri biciclişti, ce au luat-o de-a dreptul prin arteziana din parc.

Alexandra GÎRBEA