În cartea mea “Prietenul meu, psihologul”, publicată în 2009, apare un articol foarte important cu denumirea Hipnoza, în capitolul “Metode în psihoterapie”. Redactorul șef de la ziarul Ceahlău, doamna Mariana Oltean Tudose, care mă ajută să mă exprim mai bine în limba română, a fost interesată de acest subiect pe care, de altfel, m-a și rugat să îl dezvolt. După ce am intrat pe articolul meu deja publicat, am găsit un rezumat destul de bun şi am decis să public din nou, cu mențiunea că adaug aici idei noi, actualizate pentru anul 2018. Termenul hipnoza derivă din limba greacă hypnos care înseamnă somn sistematizat. Hipnoza este o stare în care o persoană se focalizează prin ea sau prin intermediul unei alte persoane, pe interiorul și pe subconștientul său. Hipnoza a început și este cunoscută cu mii de ani înainte, când se vorbea despre oameni cu o capacitate extraordinară care pot să dirijeze și să controleze alți oameni prin convingere și sugestie, în așa fel încât acești oameni erau văzuți ca persoane semnificative dar și periculoase în același timp. De la mit la realitate Hipnoza se dezvoltă în timp și pe o cale comercială, când anumiți oameni cu abilități speciale reușesc să facă show-uri: hipnotizează oameni și îi determină să facă ce doresc ei. Acesta este motivul pentru care s-au creat foarte multe mituri în rândul populației. Pe de o parte mituri misterioase – ca de altfel, toate miturile, grandomane, iar de cealaltă parte, teama oamenilor de a nu fi hipnotizați și riscul că se poate întâmpla să se descopere lucruri grave ori teama de a nu se putea trezi din această stare hipnotică. La sfârșitul secolului al IX-lea, Freud și alți psihiatrii folosesc hipnoza pentru a trata oamenii. Trebuie spus că prin această metodă, Freud a pus prima denumire de subconștient, care era influențat de hipnoză. Ca oameni, ne-am învățat să controlăm și dăm o explicație evenimentelor. Civilizația și societatea omenească au învățat omul să controleze comportamentul său, să manifeste preferințe pentru subiecte pozitive. Astfel, omul să fie capabil să ducă o viață socială. Majoritatea oamenilor reușește să se adapteze ușor cerințelor societății, însă există anumite persoane la care partea ascunsă, instinctele, cer dreptul a de a se manifesta. În momentul în care cerința de a se manifesta este mai puternică decât puterea de a frâna, începe o deviație puternică care decurge din firea omenească. Freud arată că hipnoza permite manifestări ale subconștientului, pornind chiar de la practicarea ei. Lucru care se va descoperi în metoda lui de psihoanaliză. Odată cu dezvoltarea metodei psiho-analitice, începe și declinul metodei hipnotice. Însă, practicarea acesteia nu dispare. Dacă Freud considera că persoanele isterice rămân subiecții cei mai ușor de hipnotizat, Hilgard arată că la fel stau lucrurile cu toți cei care au facultăți imaginative și creative. Hipnoza este folosită în câteva domenii: 1. Domeniul medical psihologic, în cazuri de isterie, anxietate, nevroze, tratament stomatologic, fobie de toate felurile, inclusiv de examene; teamă foarte puternică de operații; 2. În spectacole și diverse show-uri au fost oameni care s-au folosit de hipnoză pentru a câștiga bani. Această metodă este interzisă în anumite țări, unde legea spune că poate fi folosită numai pentru situațiile medicale, psihologice; 3. În serviciile speciale de securitate din toată lumea, hipnoza se folosește foarte des, când trebuie aflate amănunte strict ascunse despre lucrurile petrecute. De exemplu, dacă subiectul ține păstrat adânc un secret care poate fi descoperit astfel, sau dacă este un criminal care neagă crima dar sunt dovezi că a ucis. Tehnicile care sunt aplicate la metoda care vizează partea de Securitate sunt total neetice și nu respectă libertatea și dreptul individului. Sunt folosite tehnici cum ar fi stări de oboseală, durere și suferință astfel încât subiectul să devină mai ușor de hipnotizat. Problema este că există mari dubii dacă declarația subiectului hipnotizat este obiectivă și adevărată sau a făcut-o ca să scape de presiunile de orice fel, verbale și fizice. Aceste metode sunt total opuse metodelor practicate pe linie medicală, psihologică; 4. Hipnoza în mass media. Fiecare dintre noi este atent și ascultă cu interes ceea ce spun canalele de știri audio-vizuale. O parte dintre acești emițători de știri au calități de hipnotizatori. Dar aici mă refer la un lucru mult mai extremist. În anii 80-90, o persoană de origine rusă , din Ucraina, doctorul Kaspirovschi a provocat pagube serioase unor persoane când, săptămânal, prin televiziunea rusă care se transmitea și în țările vecine, oamenii au reclamat probleme psihice serioase după ce el era în direct în emisiuni și realiza o stare de hipnoză. De aici, astăzi există o lege internatională prin care nu se permite hipnoza prin mass media. Pe linie psihologică, unde poate îmbunătăți hipnoza, în ce cazuri? 1. Memoria. Cu alte cuvinte, prin această stare de hipnoză poți să elimini toate zgomotele din exterior, să te focusezi la nevoia specifică, cum ar fi să înveți la un examen de engleză și să poți implanta cuvinte noi care să rămână o perioadă de timp în sertarele memoriei, până o să treci examenul; În hipnoză, poți să sari dintr-o perioadă în alta și să încerci să aduci cât mai multe amănunte și detalii din acea perioadă pe care, în altă stare nu ai fi putut să ți le amintești. Numai că, aici trebuie scos în evidență faptul că în ultimii trei ani s-a întâmplat ceva foarte interesant în lumea psihologică. O fată nu se simțea prea bine cu ea însăși. Se duce la o psihologă care o hipnotizează. Prin hipnoză, reiese că de când avea 8 ani, tatăl ei vine în camera ei și de atunci timp de încă trei ani se crează o relație sexuală simbiotică între tată și fată. Numai că fata a închis aceste amănunte într-un sertar al memoriei și nu a vrut să-l mai deschidă. Descoperirea acestor detalii, plus încercarea dr. psiholog să o determine pe fată să facă reclamații la poliție, pentru a o elibera de aceste presiuni, duce la acuzarea părintelui care primește în primă instață 25 de ani închisoare. Tatăl face recurs și aduce literatura pshihologică și mărturiile unor psihologi renumiți care spun că hipnoza nu poate fi o metodă prin care se spune numai adevărul obiectiv. Ceea ce spune o persoană sub hipnoză, este foarte subiectiv: se leagă de psihologul care îl hipnotizează, de ceea ce se așteaptă de la această persoană, de anturajul ei de atunci și de mai mulți factori care o împing la astfel de mărturisiri. Tribunalul Suprem din Washington, acceptă recursul și-l scoate pe tată nevinovat. În Israel, înainte cu un an și jumătate a fost un caz asemănător, și acolo, în primă instanță sau primit 17 ani de închisoare și acum este în apel la Curtea Supremă. 2. Ca un remediu contra fumatului și altor dependențe, cum ar fi alcoolul și drogurile. Pentru o concentrare și o atenție mai bună. Pentru a slăbi. Pentru încetarea durerilor fizice și somatice. Pentru îmbunătățirea imaginii și încrederii de sine și creșterea rezistenței la stress. Trebuie să știm că nu toate persoanele pot fi hipnotizate. Cercetările arată că există o scală între 0 până la 100% a persoanelor care pot fi hipnotizate iar în aceeași scală, în jur de 10 la sută dintre persoane nu pot fi deloc hipnotizate. Numai 5 procente din toată populația ajung la o stare hipnotică adâncă. Alții, se învârt la stările de hipnoză între ușoară și medie. O parte dintre persoanele care nu pot fi hipnotizate au probleme cu controlul; într-un fel vrea să cedeze acest control și speră că metoda de hipnoză ar fi una ușoară, prin care ele nu fac nimic, sunt pasive, stau pe pat și adorm, ceea ce nu este adevărat, dar pe de altă parte, în subconștient, nu permit nimănui să le controleze creierul și personalitatea. (În ziarul de mâine: Ce se întâmplă în creierul celui hipnotizat? Unde începe medicina, ştiinţa, şi cine este îndreptăţit să practice acest tratament? Poate fi hipnoza prin ea însăşi un tratament unic?) Dr. MIRON ITZHAK Psiholog principal clinician cu drept de supervizare Director Institut Miron- Cabinet de pshihologie Piatra Neamț, str. Mihai Eminescu, nr. 3, bl. D4 sc. B ap. 37 parter Tel 0233/236146; 0233/234426; 0724/225214 e-mail: miron@ambra.ro site: www.psiholog-dr-miron-itzhak.ro