Consilier local cu lupa pe elevii din baruri și de la <<păcănele>>
*Cătălin Misăilă crede că administrația, instituțiile de stat și părinții trebuie să-și unească eforturile pentru a-i ține pe elevi la cursuri
Consilierul municipal Cătălin Misăilă este îngrijorat de dimensiunile la care ajunge fenomenul de chiul școlar, de abandon al școlii și crede că trebuie luate măsuri urgente, cât nu e prea târziu.
”Câteva zile la rând am ajuns, mai mult ca niciodată, în prima parte a zilei prin niște baruri sau cafenele. Aveam niște întâlniri de afaceri cu niște parteneri și ne întâlneam în oraș, unde ne era mai comod, în primul local unde, la o cafea, puteam discuta astfel de detalii. Am rămas uimit de câți adolescenți populau aceste localuri. Era evident – la ora 10 sau 11 dimineața – și cu rucsacuri cu manuale și caiete, că lipseau de la cursuri. Adolescenți la canapele, adolescenți la pokere electronice, adolescenți la bar. Un amic de al meu chiar m-a întrebat <<Dar așa se face școala acum?>>. Vedem zilnic, în ziare și la televizor știri despre creșterea numărului de absențe, despre abandonul școlar, despre violențe în școli, dar toate aceste efecte nu vin din senin. Există o cauză: respectul față de școală, felul cum de acasă și apoi în instituțiile de învățământ le este inoculat și apoi întreținut acest sentiment…”, spune consilierul Misăilă.
Alesul local dorește ca părinții, autoritățile locale, reprezentanții Inspectoratului Școlar să găsească soluții pentru a-i muta pe elevi, înapoi, din baruri în băncile școlii: ”Nu doresc acțiuni de intimidare, vânători de vrăjitoare. Cred în continuare că un prim rol îl au părinții. Dar poate unii sunt plecați în străinătate, poate alții i-au scăpat din mână sau lucrează și nu știu ce fac copiii. Aici trebuie intervenit. Voi vorbi și la Primărie, și cu domnul Morenciu de la DSP, și cu cei de la Inspectoratul Școlar. Dacă e cazul, aceste echipe mixte să fie însoțite și de polițiști de la Locală sau Municipală. Și cred că acțiunea trebuie, întâi de toate, axată pe zona preventivă și educativă. Nu cred că sancțiunile sunt cea mai bună soluție. Trebuie vorbit cu acești tineri. Trebuie să li se explice spre ce se îndreaptă, care sunt riscurile. Tot stând prin baruri pot ajunge la consumul de alcool, la anturaje dubioase, la consum de droguri. Practic o pot lua pe un drum greșit și de aceea e nevoie să li se explice, de n ori, consecințele”.
Cătălin Misăilă crede că autoritățile trebuie să facă mai mult și pe linia conştientizării patronilor de baruri în ceea ce privește legislația despre vânzarea produselor din tutun sau alcool către minori. Și aici însă crede că trebuie lucrat altfel față de maniera clasică a ”amendatorului” care intră, constată fapta, împușcă o amendă de câteva zeci de milioane și pleacă mai departe: „Dacă dai o amendă care e împovărătoare ce faci? Și eu sunt om de afaceri, am un mic restaurant și stiu cum merg vânzările. Practic îl obligă pe cel cu barul să încalce în continuare legea ca să-și scoată paguba. Oare nu ar fi mai elegant și mai civilizat – și pentru ca să nu fie discuții ulterioare – ca toți cei care au baruri, cafenele, săli de jocuri (dacă nu toți odată, poate că nu e spațiu, pe rând, sau mai întâi cei cu firme în apropierea liceelor și școlilor) să fie chemați la o discuție comună cu reprezentanții Poliției, ai DSP, ai Inspectoratului Școlar. Să li se explice oamenilor încă o dată și cadrul lega, dar și consecințele sociale, educative ale vânzării unei sticle de bere sau de alcool unui minor? Că așa, orice patron care abia scoate din vânzări cât să dea banii pe salarii și pe utilități, când vinde un pahar de alcool unui minor poate nu vede consecințele pe termen lung. Dar dacă îi explici omului că tu dai concursul la a îndepărta un copil de școală și poate a-l transforma în viitorul infractor care cine știe ce va face mâine poate va privi altfel problema. Și dacă explicăm azi, explicăm mâine, nici acel patron nu va mai putea la nesfârșit să invoce fel de fel de scuze și dacă după aceste ședințe educative, după câteva avertismente, persistă în greșeală, atunci, da, să se ia cele mai dure măsuri. Nu doar amenzi și retragerea autorizațiilor de funcționare”.
Consilierul Misăilă are ”pata” pusă și pe sălile de jocuri pe bani unde se permite accesul minorilor. ”În primul rând, această practică e ca un drog și acționează mai puternic mai ales asupra caracterelor care sunt în formare. E definit și de medici <<efectul slot-machine>>, acea iluzie că, uite, eram aproape de premiul cel mare, joc în continuare că o să vină. Cum poți să-i permiți să bage bani în aparate unui minor? Chiar am auzit că sunt liceeni care bag milioane pe zi. Păi nu te întrebi de unde are acel copil bani ca să-i bage în <<păcănele>>? Poate o dată i-a avut din economii, dar dacă vine și a doua, și a treia zi, nu înseamnă că face ceva aiurea sau va ajunge să procure banii într-un mod neortodox? Toate aceste localuri au afișate la vedere anunțuri că minorii nu au acces, dar din câte aud și eu, elevii și liceenii sunt toată ziua prin ele și <<păcănesc>> de zor”.
Rămâne de văzut în ce măsură semnalul de alarmă tras de consilierul local va avea rezonanță în rândul autorităților și ce efecte ca urmare a acțiunilor propuse. Între timp, de la trimestru la trimestru, statistica neagră a sistemului de învățământ consemnează o creștere a cifrelor nedorite.
Daniel VINCA