*În Neamţ, au 7,7 milioane euro pentru calamitățile din 2010
*Unele avize și autorizații pentru lucrări au trebuit refăcute pentru că expiraseră
Inundaţiile din vara anului 2010 au provocat mari distrugeri în mai multe comune ale judeţului Neamţ. Pagubele s-au produs atunci, iar reparaţiile se fac după 3 ani, abia acum au demarat lucrările de asfaltare. Timp de 3 ani primarii au întocmit metrii cubi de decumentaţii, au făcut nenumărate drumuri la Piatra Neamţ, Iaşi şi Bucureşti, precum şi la numeroase instituţii pentru a obţine o sumedenie de avize şi autorizaţii. Unele au trebuit refăcute, fiindcă ieşise din „garanţie”. Iată , în detaliu, cine şi de ce au fost supuşi la asemenea „tratament”.
Proceduri stricte, birocraţie stufoasă!
Banii s-au aprobat atunci, dar lucrările abia de anul acesta au început efectiv. Motivele tergiversării sunt mai multe, nu mai are rost să intrăm în prea multe detalii. Adevărul e că sunt nişte proceduri care trebuie urmate cu stricteţe, necesită un anume timp. Dar, peste toate acestea „tronează” o birocraţie extrem de stufoasă, de sorginte pur românească. Chiar dacă vorbim de criterii, regulamente şi norme europene, la bază au tot „gândirea” românească. De fapt, noi, românii, suntem cei care le-am propus, ni le-am autoimpus! La vremea când se negociau strategiile şi procedurile pentru accesarea fondurilor europene, chiar înainte de 2007, ni se cam dusese „faima”, corupţia fiind lipită de pe atunci de noi ca „marca de scrisoare”. Ca să eliminăm orice suspiciune, să ne putem „dedulci” din plin din fondurile europene, s-a venit cu reguli foarte stricte de accesare. După care a trebuit musai să le respectăm.
Vom vedea ce vor stabilii guvernanţii, ce strategii vor propune pentru următorul val de fonduri europene, cele care vor fi alocate în perioada 2014-2010. Că ele acum se „coc”! Ne punem speranţele în puterea de convingere a domnilor George Turtoi şi Nicolae Popa, director general şi, respectiv, director adjunct la Agenţia de Plăţi pentru Dezvoltare Rurală şi Pescuit, cei care participă la aceste negocieri. Dumnealor au monitorizat atent situaţia abosorţiei fondurilor europene din toate judeţele, fiind la curent cu probleme cu care se confruntă titularii de proiecte europene. Agenţia este cea prin care se derulează fondurile destinate agriculturii şi dezvoltării rurale, sector cu cea mai mare absoţie o banilor europenei. Aici, procentul de absorţie a fondurilor europene este foarte aproape de 60 la sută.
Barem să corectăm greşeşile trecutului… Unde mai pui că o cât mai bună „fluidizare” a fondurilor europene este absolut necesară!
*Pe listă cu bani europeni, 9 primării nemţene
La inundațiile din vara lui 2010, cea mai afectată a fost infratstructura rutieră, foarte multe porţiuni de drumuri fiind efectiv rupte de ape. Valoarea pagubelor de atunci a fost foarte mare. Imposibil de acoperit de la bugtele locale ale primăriilor afectate de calamităţile de atunci. Impoposibil de acoperit şi din bugetul de stat, având în vedere că astfel de nenorociri s-au produs în toată ţara. Atunci, o mână de ajutor ne-a întins tot Uniunea Europenă. Fondurile alocate pentru refacerea înfrastructurii rutiere distruse de inundaţiile din 2010 sunt integral nerabursabile, fiind vorba de investiţii de interes public. Din judeţul Neamţ, 9 primării au intrat pe lista comunităţilor rurale pentru care s- a aprobat finanţarea europeană alocată special pentru refacerea distrugerilor provocate de inundaţiile din vara anului 2010. Valoarea totală alocată pentru astfel de investiţii, la nivelul judeţeuli Neamţ, este de 7.717.642 euro. Iată şi care sunt comunele primitoare de bani europeni, în ordinea sumelor alocate: Pipirig – 1.491.615 euro, Răuceşti – 1.432.485 euro, Oniceni – 1.262.314 euro, Dragomireşti – 867.447 euro, Ruginoasa – 597.068 euro, Trifeşti -574.704 euro, Tămăşeni – 573.991 euro, Grumăzeşti – 517.810 şi Cândeşti – 400.2008 euro.
„Fără bani europeni, nu puteam repara drumul”
În judeţ, la toate cele 9 proiecte finanţate cu bani europeni se lucrează acum de zor. Primarii vor să profite de timpul favorabil lucrărilor de investiţii, mai ales celor din infrastructură. Ce-au însemnat banii europeni pentru comunitate, în ce stadiu s-a ajuns cu refecerea drumului „mâncat” de ape, am dorit să aflăm de la Ilie Apostoaie, primarul comunei Răuceşti, a doua pe listă, ca sumă alocată. După comuna Pipirig. „Se lucrează intens la reabilitarea şi modernizarea drumului calamitat în anul 2010. Deja s-a turnat primul strat de asfalt, se pregăteşte terenul pentru următoarele lucrări. Sperăm că, până la sfârşitul lunii august, să terminăm integral asfaltarea acestui drum. A dat bunul Dumnezeu că nu am avut probleme cu procedrile de licitaţii şi achiziţii publice, ne-a ferit de contestaţii. Totul a decurs în regulă, aşa a fost posibil ca, acum, să avem investiţia realizată în procent de peste 50 la sută. Era o investiţie mult aşteptată. Dacă nu erau banii europnei, nu puteam repara drumulul. Sub nici un chip, pentru că este vorba de o sumă foarte mare. Nouă ni s-au alocat peste 1,4 milioane euro, asta înseamnă 63 miliarde lei vechi. Tot acum, se lucrează la alimentarea cu apă din satul Săveşti, investiţie care se realizează cu fonduri guvernamentale. Anul acesta mi-au dat un miliarde de lei vechi. În paralel, ne gândim foarte serios la proiecte prin care vom accesa fondurile europene ce vor fi alocate din anul 2014 încolo. Urgentă este canalizarea în toată comun. Normal, pentru asta vom întocmi şi primul proiect cu finanţare europeană”.
Avansate sunt şi celelalte comune beneficare ale fonurilor europene alocate investiţiilor privind lucrările de refacere şi de modernizare a infrastructurii rutiere afectată de inundaţii în anul 2010. Ca să redăm titulatura exactă a acestei finanţări europene.
Tina CONDREA