Pentru nemţeni, pregătirea Paştelui înseamnă mai întâi curăţenia şi bucatele care se fac în casă. De „curăţenia de Paşte” gospodinele trebuie să se achite în timp util şi să aibă casa lună pentru primirea musafirilor pe parcursul a trei zile de sărbătoare. Preparatele de Paşte, care în general nu lipsesc de pe masă,sunt ouăle roşii, drobul de miel, pasca şi cozonacul.
O gospodină din Piatra Neamţ, Lili Vornicul, ne spune că „voi face drob, ouă roşii şi ouă umplute că sunt la modă acum, pască, cozonac şi friptură de miel. Mielul îl voi cumpăra de la ciobani, de la stână, mi se par mai de calitate. Ouăle le voi face tradiţional, cu flori şi frunze, cu ciorap. Deocamdată însă ne axăm pe curăţenia casei. Din moşi strămoşi este o vorbă că atunci când vine Paştele se face curăţenia generală a casei”.
Obiceiurile de Paşte nu diferă mult de la o zonă a ţării la alta, ci ţin în special de specificul gastronomic. Unii nemţeni au ales chiar să-şi petreacă Paştele la vecinii noştri bulgari. „De Paşte voi merge la bulgari. Ne-au anunţat că meniul e tradiţional românesc. Chiar acolo în zonă unde voi merge împreună cu familia, este şi o Biserică Ortodoxă de unde putem lua lumina sfântă. Este prima dată cand voi petrece sărbătorile pascale înafara României”, spune Anca, administratoră a unei societăţi.
Şi copiii vor participa la treburile casei, la vopsirea oualelor, alţii vor pleca la ţară la bunici unde pregătirile sunt mult mai ample şi mai diferite decât cele de la oraş. Alţii se ocupă împreună cu adulţii din familie la curăţenia casei.
„Abia astept să colorez ouăle de Paşte, îi voi spune mamei să cumpere pandişpan în formă de mieluţ, se găseşte în cofetării şi foarte bun la gust”, spune Sorin în vârstă de 12 ani.
În Săptămâna Mare se ţine post aspru, iar credincioşii mănâncă doar produse de post, fără ulei.
Andreea FLOREA
