Populaţia Neamţului: cel mai mic venit din ţară
La 20 octombrie 2011, data ultimului renesământ, populaţia stabilă a judeţului Neamț era de 470.766 persoane, din care 239.258 femei (50,82%). Faţă de situaţia existentă la recensământul anterior, populaţia stabilă a scăzut cu 83.750 persoane (din care, 42 919 femei).
Populaţia stabilă a celei mai mari localităţi din judeţ (municipiul Piatra Neamț) este de 85.055 persoane. Populaţia stabilă a celorlalte localități urbane este următoarea: municipiul Roman – 50.713 persoane, orașul Târgu Neamț – 18.695 persoane, oraşul Roznov – 8.593 persoane și orașul Bicaz – 6.543 persoane. Comunele cu cel mai mare număr de populaţie stabilă sunt: Săbăoani (9.901 persoane), Pipirig (8.372 persoane) și Răucești (7.781 persoane), iar cele cu cel mai mic număr de persoane ce fac parte din populaţia stabilă sunt: Pâncești (1350 persoane), Văleni (1380 persoane) și Drăgănești (1389 persoane).
Distribuţia populaţiei stabile pe medii de rezidenţă
În municipii şi oraşe trăiesc 169.599 persoane, reprezentând 36,02% din totalul populaţiei stabile. Faţă de situaţia de la penultimul recensământ, ponderea populaţiei stabile din mediul rural a crescut cu 0,6% în detrimentul mediului urban.
Cele mai recente date publicate de Comisia Națională de Prognoză confirmă o realitate neagră: județul Neamț este zona administrativă cu cel mai mic salariu mediu net din România, în 2017. Salariu mediu net în județul Neamț este de 1.690 de lei, mai mic decât în restul județelor din zona Moldovei. Neamțul e în plină prăbușire economică.
Prognoză tristă pentru România
Populația României numără mai puțin de 20 de milioane de locuitori și va scădea cu 7 milioane până în anul 2060, potrivit unui comunicat remis de Institutul Național de Statistică de Ziua Mondială a Populației, sărbătorită la data de 11 iulie.
Cu această ocazie, INS a furnizat următoarele informații despre Populaţia României:
– La 1 ianuarie 2014, populaţia rezidentă a României a fost de 19.942,6 mii locuitori. Populaţia feminină este majoritară, cuprinzând 10.204,2 mii persoane, care reprezintă 51,2% din totalul populaţiei rezidente.
– Comparativ cu 1 ianuarie 2013, la 1 ianuarie 2014 se remarcă adâncirea fenomenului de – îmbătrânire demografică, prin reducerea ponderii populaţiei tinere (de 014 ani), de la 15,7% la 15,5% (-49,5 mii persoane), şi creşterea ponderii celei vârstnice (de 65 ani şi peste), de la 16,3% la 16,5% (+39,2 mii persoane). Populaţia adultă (15-64 ani) reprezintă 68,0% din total, în scădere cu 67,1 mii persoane faţă de începutul anului 2013. În cadrul populaţiei adulte a crescut ponderea grupelor de vârstă 15-19 ani, 25-29 ani, 35-39 ani, 45-49 ani şi 60-64 ani şi a scăzut cea a grupelor de vârstă 20-24 ani, 30-34 ani, 40-44 ani şi 50-59 ani.
– În mediul urban locuiesc 10.747,4 mii persoane, reprezentând peste jumătate din populaţia ţării (53,9%).
– La 20 octombrie 2011, din cele 320 municipii şi oraşe, doar 20 de oraşe aveau populaţie rezidentă peste 100.000 de locuitori. Municipiul Bucureşti deţinea 17,3% din populaţia urbană şi 9,4% din populaţia ţării. Primele 10 mari oraşe (municipii) din punct de vedere al numărului populaţiei rezidente, sunt:
1. București – 1.883,4 mii locuitori;
2. Cluj – 324,6 mii locuitori;
3. Timișoara – 319,3 mii locuitori
4. Iași – 290,4 mii locuitori;
5. Constanța – 283,9 mii locuitori;
6. Craiova – 269,5 mii locuitori;
7. Brașov – 253,2 mii locuitori;
8. Galați – 249,4 mii locuitori;
9. Ploiești – 209,9 mii locuitori;
10. Oradea – 196,4 mii locuitori;
În mediul rural, în cele 2.861 comune, conform rezultatelor Recensământului Locuinţelor şi Populaţiei din octombrie 2011, locuiau 9.195,3 mii persoane, reprezentând 46,1% din populaţia ţării. Mărimea medie a unei comune este de 3.214 locuitori.
La 20 octombrie 2011, regiunea de dezvoltare Nord-Est (cu judeţele: Bacău, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Suceava, Vaslui) deţinea cel mai mare număr de locuitori, cu o pondere de 16,4% în populaţia rezidentă a ţării. La polul opus se situa regiunea de dezvoltare Vest (formată din judeţele: Arad, Caraş-Severin, Hunedoara, Timiş) cu o pondere doar de 9,1% în populaţia rezidentă a ţării. Regiunea de dezvoltare Bucureşti–Ilfov este cea mai urbanizată regiune, populaţia urbană reprezentând 90,2% din populaţia totală a regiunii.
Speranța de viață
Speranţa de viaţă la naştere, în anul 2013, a fost de 74,74 ani. Femeile au o durată medie a vieţii de 78,28 ani, cu peste 7 ani mai mare decât speranţa de viaţă a bărbaţilor (71,24 ani). Datorită nivelului diferenţiat al mortalităţii, durata medie de viaţă a populaţiei din mediul urban de 75,47 ani, este superioară celei din rural cu 1,71 ani (73,76 ani). Pentru ambele sexe, valorile duratei medii a vieţii sunt mai mari în urban decât în rural, diferenţele fiind mai accentuate pentru populaţia masculină (1,88 ani), decât pentru cea feminină (1,03 ani).
Scădere masivă până în 2060
În perspectiva anului 2060, se anticipează că numărul populaţei României va continua să scadă cu aproximativ 7,0 milioane locuitori (varianta mediană) în comparaţie cu populaţia rezidentă înregistrată în 2013. În nici o variantă de proiectare, populaţia României nu va înregistra creşteri. În varianta optimistă (presupunând creşterea fertilităţii, creşterea speranţei de viaţă şi un sold pozitiv al migraţiei externe), în 2060, ţara noastră ar avea cu 5,7 milioane locuitori mai puţin faţă de 2013, iar în cea pesimistă (presupunând scăderea şi apoi menţinerea la un nivel redus a fertilităţii, creşterea speranţei de viaţă şi un sold pozitiv al migraţiei externe) populaţia s-ar diminua cu 7,2 milioane locuitori.
Mariana OLTEAN TUDOSE