În cinematografele din România se lansează, astăzi, filmul „Poarta Albă”, în regia lui Nicolae Mărgineanu, film care ajunge de mâine şi pe marile ecrane din Piatra-Neamţ.
Lansarea oficială a avut loc pe data de 14 octombrie, la Bucureşti, filmul tratând subiectul oponenţilor întemniţaţi de regimul comunist în lagărul de la Poarta Albă, Constanţa. Unul din personajele peliculei este marele duhovnic Arsenie Boca (rol interpretat de Bogdan Nechifor), fost deţinut la Poarta Albă, hărţuit şi umilit până la sfârşitul vieţii sale de către tartorii Securităţii.
Adrian şi Ninel se numără printre deţinuţii înghesuiţi în vagoanele de marfă care tocmai au sosit într-unul din lagărele de muncă silnică de la Canalul Dunăre – Marea Neagră. În lagăr, periplul lor este dramatic. Printre cei condamnaţi alături de ei se găsesc profesori, avocaţi, poeţi, filozofi, ţărani, artişti, oameni de ştiinţă. Cu toţii îşi dau seama treptat că munca forţată la Canal nu are scopul construirii unei căi de transport între Dunăre şi Marea Neagră, ci crearea unui loc al suferinţei organizate unde cei indezirabili regimului comunist trebuie exterminaţi.
Pelicula este inspirată din fapte reale şi porneşte de la descoperirea din anul 2007, făcută de un student la teologie, care observă pe fresca bisericii Sfântul Elefterie din Bucureşti că Pruncul Iisus, ţinut în braţe de Maica Domnului, este îmbrăcat în zeghe de puşcăriaş. Ştirea ar fi trecut neobservată dacă nu s-ar fi aflat că fresca fusese pictată în urmă cu 50 de ani chiar de părintele Arsenie Boca, fost deţinut la Poarta Albă şi în permanenţă supravegheat atent de Securitate.
Nemţenii vor putea viziona filmul începând de mâine, la Cinema „Dacia” din Piatra-Neamţ, preţul unul bilet fiind de 15 lei.
Părintele Arsenie Boca, un sfânt al închisorilor comuniste
Părintele Arsenie a fost arestat pentru prima oară la Râmnicu Vâlcea, pe 17 iulie 1945, dus la București și eliberat pe 30 iulie 1945 pentru că nu i-a fost găsită nicio vină. În 14 mai 1948, a fost arestat din nou, pentru vina de a-i fi ajutat cu hrană pe luptătorii anticomuniști din Munții Făgărașului. Drept urmare, a fost schingiuit o lună și jumătate, silit să dea repetate declarații şi, în cele din urmă, eliberat. Mitropolitul Nicolae Bălan îl strămută de la Sâmbăta la Mănăstirea Prislop, în noiembrie 1948. Acolo, părintele Arsenie devine stareț şi apoi duhovnic, după ce sălașul s-a transformat în mănăstire de maici. Va fi arestat şi anchetat periodic (în 1950, 1951, 1953, 1955 şi 1956). În 1959, părintelui Arsenie Boca, deja martirizat prin închisori și la Canal, i-a fost interzisă activitatea preoțească, până la moartea sa. O prefigurare a supliciului şi morţii sale este reprezentată în pictura din Biserica Drăgănescu, respectiv în scena supliciilor Sfântului Ștefan cel Nou, pomenit pe 28 noiembrie – ziua morţii părintelui Arsenie.
În noaptea de 15 spre 16 ianuarie 1950, părintele Arsenie este a treia oară arestat şi închis, până pe 23 martie 1951, la Canal. Eliberarea s-a datorat Patriarhului Justinian care i-a semnalat lui Teohari Georgescu pericolul revoltării făgărășenilor.
Părintele Arsenie este din nou anchetat şi arestat pentru 6 luni, din octombrie 1955 până în aprilie 1956, iar în 1959 i se înscenează nereguli financiare pentru a fi scos abuziv din monahism și pentru a i se interzice să slujească la altar.
Deşi avea două licenţe, una la Belle Arte și alta la Teologie, părintele Arsenie n-a fost admis decât ca simplu pictor bisericesc, până în 1968 când se retrage, cu o pensie de mizerie. Sub permanenta supraveghere a Securităţii, părintele Arsenie va picta, din 1968 până în 1984, biserica de la Drăgănescu.
După 1984 se retrage la Sinaia, unde îşi avea, încă din 1969, chilia şi atelierul de pictură, iar la 28 noiembrie 1989, în vârstă de 79 de ani, părintele Arsenie Boca trece la Domnul.
A fost înmormântat, potrivit dorinței sale, la mănăstirea Prislop, mormântul său fiind azi unul din cele mai importante locuri de pelerinaj din țară.
Irina NASTASIU