*Sunt invitați să participe toți cei ce l-au iubit pe părintele Justin și doresc să-și exprime recunoștința la mormântul său
Acum trei ani, pe data de 16 iunie 2013, trecea la Domnul părintele Justin Pârvu, supranumit „Apostolul neamului românesc“. La Mănăstirea Paltin – Petru Vodă va avea loc, astăzi, slujba de pomenire a părintelui Justin, la care sunt invitați să participe toți cei ce l-au iubit și doresc să-și exprime recunoștința la mormântul său.
Slujba arhierească va începe la ora 9, fiind urmată de slujba Parastasului și de tradiționala masă pentru pelerini.
Părintele Justin Pârvu s-a născut în satul Petru-Vodă, la 10 februarie 1919 și și-a început viața monahală la Mănăstirea Durău, la vârsta de 17 ani. În anul 1939, după ce a intrat în rândul călugărilor, s-a înscris la Seminarul monahal de la Cernica, lângă București. În timpul războiului, între anii 1942 și 1944, a slujit ca preot militar pe frontul de est, până la Odessa. După ce comuniștii au preluat conducerea țării, părintele a fost arestat pe motive politice și condamnat la 12 ani de detenție, trecând prin închisorile de la Suceava, Văcărești, Jilava și Aiud.
Nici foamea, nici frigul, nici bătăile, nici prigoana, nici umilințele nu l-au doborât, ci i-au întărit credința, iubirea de oameni, înțelegerea și iertarea.
„Dacă n-aș fi avut experiența pe care am avut-o, în închisoare, dacă n-aș fi trăit între oamenii de toate condițiile, nu aș fi înțeles viața lor. Și așa, dacă m-am apropiat și am ținut ușa deschisă mereu, de la o zi la alta, de la o noapte la alta, în felul acesta s-a format o comuniune între mine și ei. Și chiar dacă nu se duce el, omul, chiar satisfăcut, că nu i se întâmplă mare lucru că a venit la mănăstirea Petru-Vodă și a plătit un pomelnic, rămâne dialogul nostru, ne ascultăm unul pe altul. Dar el tot același om rămâne. Doar că îi dă Dumnezeu mai multă răbdare, mai mult îndemn spre viața asta și știe că undeva cineva se roagă pentru el…“ (Pr. Justin Pârvu – „Părintele Justin Pârvu și morala unei vieți câștigate“, Editura Credința Strămoșească, Iași, 2005, p. 55)
După 1990, părintele Justin s-a întors la Mănăstirea Secu și, până în 1991, a fost preot și duhovnic la această mănăstire. Doi ani mai târziu, el s-a retras în sihăstrie, cu gândul de a-și petrece restul zilelor în post și rugăciune. În 1991, a întemeiat Mănăstirea de la Petru-Vodă. În anul 2000, părintele a ridicat un schit de maici lângă Mănăstirea Petru-Vodă, o casă de educație pentru copii și un azil pentru bătrâni, iar trei ani mai târziu a înființat o publicație de învățătură și atitudine ortodoxă, cu apariție lunară, numită „Glasul Monahilor“.
Părintele Iustin Pârvu a încetat din viață pe 16 iunie 2013, la vârsta de 94 de ani, fiind înmormântat lângă biserica ridicată de el la Petru-Vodă.
Părintele Justin, pomenit și la Nemțișor
Marele duhovnic român va fi pomenit și la Monumentul Eroilor inaugurat recent la Nemțișor, unde va avea loc, mâine, o slujbă închinată celor 14.000 de eroi căzuți în cel de-al Doilea Război Mondial, în așa-numita „Vale a Plângerii“ (Borta Diavolului – Culmea Pleșului – Nemțișor – Valea Culeșa – Oglinzi – Poiana – Groși – Mănăstirea Neamț). Evenimentul este organizat de Asociația creștin-ortodoxă „În munții Neamțului“ și va debuta la ora 8.30, cu Sf. Liturghie, oficiată de un sobor de preoți, urmată de un parastas ocazionat atât de Ziua Eroilor, cât și de împlinirea a trei ani de la moartea părintelui Justin.
După slujbă, va avea loc un recital de cântece patriotice susținut de corul „Vânătorii lui Ștefan cel Mare“ și Fanfara din Răucești (coordonatori: prof. Mihai Bârliba și prof. Gheorghe Smău).
Amintim că sfințirea Monumentului de la Nemțișor a avut loc pe data de 21 mai 2016, chiar de sărbătoarea Sfinților Împărați Constantin și Elena, slujba religioasă și sfințirea monumentului fiind săvârșite de Mitropolitul Teofan.
Schița monumentului a fost gândită și desenată chiar de părintele Justin Pârvu, în februarie 2013. Edificiul este situat pe dealul Cojocaru, punctul „Bobeuca“, deal care are asemănarea muntelui Golgota. La baza monumentului se află un osuar de 5×5 m unde sunt depuse rămășițele pământești ale eroilor căzuți în această zonă, slujbele de pomenire fiind oficiate în exteriorul monumentului. Cu o înălțime de 10 metri, monumentul are la bază formă de cruce, iar în partea de sus formă de piramidă, pereții osuarului fiind pictați cu sfinții protectori ai eroilor și ai închisorilor.
După estimările istoricilor și specialiștilor, în zona Nemțișorului a fost cea mai sângeroasă și cea mai mare pierdere de război de pe teritoriul României, urmată de cea de la Oarba de Mureș.
Irina NASTASIU