„De ce Tudose? Pentru că este un om care a ars în această profesie, a făcut o adevărată școală de presă în Neamț, timp de 44 de ani la Ziarul Ceahlăul!“, spune scriitorul Adrian Alui Gheorghe, directorul Bibliotecii Județene Neamț.
Două tinere jurnaliste din secțiunea „Cultură“, vor primi, astăzi, premiul special pentru publicistică „Viorel Tudose“, în cadrul primei ediții a Galei Culturii Nemțene – Ziua Națională a Culturii Române. Este vorba despre Alina Casandrescu – Est TV Neamț și Alina Ferenț – 1 TV Neamț.
Instituit pentru prima oară anul acesta, premiul pentru presa de cultură se dorește a fi o tradiție în următoarele gale culturale: „Numele lui Viorel Tudose mi-a venit în minte atât de firesc, n-a fost deloc greu să mă gândesc ce denumire va avea acest premiu, vorbim de memoria unui profesionist“, a adăugat Adrian Alui Gheorghe.
Cel care a fost numit Patriarhul presei nemțene a murit pe 24 aprilie 2013. „Viorel Tudose a fost, cu siguranță cel mai important gazetar pe care l-a dat Neamțul contemporan. A fost, deopotrivă, un sensibil poet – dar un poet ucis, ca mulți alții, de gazetărie – care a publicat în tinerețe poeme în reviste literare importante din țară, dar și un gazetar complet, trecând prin toate etapele inițiatice și (apoi) de măiestrie pe care trebuie să le parcurgă un gazetar profesionist (N. Sava, 2003).
Dan Cepoi – „Steaua care nu se va stinge niciodată“
Un alt premiu special va fi acordat în memoria pictorului Dan Cepoi, trecut la cele veșnice tot în aprilie, în 2008. „Dan Cepoi, un boem prin excelență, se stingea din viață la doar 59 de ani, după o viață petrecută între elevi și la atelierul de lucru. Sensibilitatea sa, eminamente lirică, are ca suport un remarcabil simț al culorii, probabil cel mai evoluat din promoția sa de plasticieni“, declara scriitorul și criticul de artă Cristian Livescu. „Răstingnită între romantism și expresionism, steaua lui Dan Cepoi nu se va stinge niciodată“, a declarat profesorul Ștefan Potop, președintele Filialei Neamț a Uniunii Artiștilor Plastici, scria Ziarul Ceahlăul.
Premiul pentru artă plastică va fi primit de Liviu Săndulache, portretist, considerat de critică „un artist urmaș al lui Ștefan Potop“.
Pledoarie pentru prima Gală a Culturii Nemțene:
„Nu e un proiect, nu e un concept, e o stare“
Adrian Alui Gheorghe
Dacă m-ar întreba cineva, rapid, de ce au dispărut civilizațiile maya sau altele la fel de celebre, alături de nații glorioase altă dată, aș răspunde rapid că au dispărut datorită faptului că au lăsat propria cultură să piară. Dacă sufletul unei societăți e cultura acelei societăți, e clar că un trup decerebratși fără sensibilitate dispare iremediabil. Nația română pare să fie pe această pantă, a pierderii identității culturale, a „aneantizării“ propriului suflet. Se motivează (de către „politicieni“) constant că „e criză“și în vreme de criză toți trebuie să fim tinichigii, salahori, agricultori, să lăsăm deoparte fanteziile și visele alambicate, să ne înfigem piciorele adînc în pămînt, să tragem aer în piept și să ne dumirim pe ce lume trăim. Și în vreme de criză primul lucru pe care trebuie să-l tăiem dintre priorități e visul. Sau cultura. Tăiem din banii pentru cărți, pentru spectacole, pentru muzică, pentru pictură. Să ne întoarcem în peșteri, că e criză. Să ne sfâșiem unii pe alții, că e criză. Să ne spălăm creierele, că e criză. Să ne disprețuim propria istorie, că e criză. Să ne fie rușine că suntem normali, că e criză. Eventual am putea să spunem chiar că din cauza culturii, a sentimentului național agățat de creier și inimă patinăm acum în gol, că dacă nu ne pierdeam vremea cu visatul, cu înmuiatul inimilor cu păguboasa artă, cu patriotismul bine izolat în cartea de istorie, acum eram mai grași, mai plini de bani, mai prosperi, ca orice ființă decerebrată care emană fericire din plin. „Gala culturii nemțene“ nu e un proiect, nu e un concept, e o stare. Vă invităm să participați, să vă implicați. Vor fi evidențiate proiecte, fapte culturale, stări, personalități.
Sponsorii premiului „Viorel Tudose“:
Ziarul Ceahlăul prin acționarul majoritar Grup Est Security, reprezentat de Dan Misăilă
Asociația Culturală „Studia“, reprezentată de prof. Luminița Vârlan
”Un popor fără cultură, e un popor ușor de manipulat”, spunea Immanuel Kant.
”Ziarul Ceahlăul? Am realizat, în primul rând, o investiție culturală“
„Pentru mine este o onoare să reprezint ziarul Ceahlăul, această publicație cu o tradiție de peste 70 de ani în Neamț, de altfel, primul ziar din județul Neamț cu apariție în prezent“, a declarat Dan Misăilă, acționarul SC Sedpress Ceahlăul SA. „Evocarea personalității ziaristului care a lucrat peste 40 de ani la ziarul de care acum eu însumi sunt legat prin toate pârghiile, îmi dă certitudinea continuității, a faptului că am realizat, în primul rând o investiție culturală, cu rădăcini adânci în memoria publicisticii și culturii nemțene, că eforturile echipei noastre vor conta și în viitor. Nu pot decât să vă asigur de faptul că vom fi obiectivi în toate paginile publicației și vom rămâne, în continuare, onești față de cititorii noștri. Îi felicit pe organizatorii Galei, care acum, în aceste vremuri de criză au făcut efortul de a realiza un asemenea frumos eveniment.
Un eveniment așteptat
Luminița Vârlan, președinta Asociației Culturale „Studia“, a apreciat: „Gala culturii nemțene“, eveniment așteptat, presupune miza legitimității interne, auto-structurarea identității culturale din spațiul «canonului» geografic Neamț, precum și o ofertă de frecventare publică a teritoriului de valori spirituale, un scenariu de inițiere în «citirea» unei zone care conservă, nu o dată,aspecte demne de orice istorie care începe «să se conștientizeze».Fericită să constat că organizatorii au consacrat două premii speciale,respectiv «Viorel Tudose» (presă) și «Dan Cepoi» (pictură), cutreier prin bucata de Rai a sufletului meu și-i găsesc frumoși, „fără întristare, fără suspin“, în lumina de dincolo de noi.
Visez la voi, maeștrilor!
Felicitări inițiatorilor, organizatorilor și, firește, premianților pentru lecția de generozitate, pentru că fiecare în parte funcționează pentru noi,publicul, ca «instituții ale gratitudinii»“.
Draga Olteanu Matei și Vasile Muraru, invitați de onoare ai Galei
Biblioteca Județeană „G.T. Kirileanu“ Neamț în parteneriat cu Consiliul Județean Neamț,
Agenția de Dezvoltare Regională Nord-Est, Teatrul Tineretului și Academia de Muzică „Gheorghe Dima“ din Cluj-Napoca (Extensia PiatraNeamț) organizează Ziua Culturii Naționale 2016. Gala Culturii Nemțene.
Evenimentul, ce se va desfășura astăzi, 13 ianuarie, cu începere ora 13.30 în Sala Teatrului Tineretului din PiatraNeamț, își propune să marcheze superlativele culturaleale anului 2015 prin oferirea de distincții și premii pentru performanță culturală în anul 2015, în atmosfera unui amplu și dens program cultural.
Astfel, manifestarea va fi deschisă de conferința Cultura națională și destinul ei european susținută de Varujan Vosganian (vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România). Sub genericul Eminesciana, poezia, în lectura actorilor Draga Olteanu-Matei, Nora Covali, Daniel Beșleagă, va exemplifica valențele culturii naționale.
Un moment muzical de excepție va fi prilejuit de interpretarea unei selecții de lieduri pe versuri de Mihai Eminescu cu participarea sopranelor Gabriela Pepelea și Anastasia Buruian, acompaniate la pian de Ligia Ghilea și RaisaBârliba, de la Academia de Muzică „Gh. Dima“ din Cluj-Napoca. Tot Academiei de Muzică „Gh. Dima“ din Cluj-Napoca, prin contribuția maeștrilor Constantin Andrei (chitară) și Titus Flueraș (vioară), i se datorează un alt moment muzical deosebit cu un repertoriu din creația compozitorilor Roberto Di Marino, Astor Piazzolla, Carlos Gardel.
Invitații speciali ai evenimentului sunt actorii Vasile Muraru și Valentina Fătu de la Teatrul de revistă „Constantin Tănase“ din București.
Distincțiile oferite în finalul Galei Culturii Nemțene vor avea următoarele repere: „Biblioteca. Memoria culturii, cultura memoriei“, Premiul Național „Petru Ursache“, ediția a II-a, „Managementul evenimentelor culturale“, „Arte“și „Premii speciale“.
Intrarea publicului la eveniment este liberă.