*Imnul Național este considerat simbol național, alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul statului
Interzis de regimul comunist timp de aproape o jumătate de secol, „Deșteaptă-te, române!“ a fost ales, imediat după decembrie 1989, drept Imn Național al României, fiind consacrat prin Constituția din 1991. Alegerea și proclamarea unei Zile a Imnului Național al României a fost făcută de Parlament prin Legea nr. 99 din 26 mai 1998.
Imnul „Deșteaptă-te, române!“ a fost intonat pentru prima oară pe 29 iulie 1848, în parcul Zăvoi din Râmnicu Vâlcea, de către un grup de tineri, în frunte cu Anton Pann, în fața unui numeros auditoriu. Momentul fusese precedat de citirea textului noii Constituții, la originea Imnului Național aflându-se poemul patriotic „Un răsunet“ de Andrei Mureșanu, publicat în numărul iunie-iulie 1848 al suplimentului „Foaie pentru minte, inimă și literatură“, pe o melodie culeasă de Anton Pann.
Imnul țării, simbol național, alături de drapelul, stema și sigiliului statului
Sursa, pe baza căreia s-a ales și s-a adoptat legea „Zilei Imnului Național al României“, este Raportul nr. 10 al Comisarului extraordinar al districtului Vâlcea, D. Zăgănescu, către Ministerul trebilor din Lăuntru al Țării Românești, publicat în Monitorul Oficial nr. 14, 1848, din 26 august, din care redăm un fragment sugestiv:
„Eri, Joi, la 29 ale curgătoarei luni, după oarecare încetare a boalei holerei, adunându-ne cu toți cetățenii Râmnicului Vâlcei și chorul bisericesc într-o câmpie înconjurată cu arbori, ce este în fața cetății, precum și d. Administrator cu toți funcționarii și garda națională înarmată, purtând șease stindarde tricolore, scrise pe dânsele devisa nației și numele districtului, garda națională având în numărul ei și o trupă de Austriani, locuitori într-această cetate și subscrisă de bună voe, au format un cortegiu foarte frumos. În mijlocul acelui câmp s-a făcut de onorabilul magistrat o tribună împloiată cu ramuri verdzi de arbori și un arc de triumf împletit cu flori și cu sfânta cruce deasupra, unde, începându-se sfânta țeremonie de către miniștri ceresci, s-au citit cele 21 puncturi din Constituție, apoi suindu-ne pe tribună, am ținut un discurs de o oră cu cele mai vii expresii asupra sfintelor drepturi naționale, așa încât tot cetățeanul de orice religie mi-a răspuns prin mii de aclamații: să trăiască Constituția, să trăiască poporul Român și Guvernul provizoriu, rostind cu plăcere fiecare cetățean și jurământul pentru sprijinirea Constituției, iar garda națională la cuvântul: să trăiască Constituția ș.c.l. a răspuns printr-un număr însemnat de arme cu salve detunătoare. În acest pompos constituțiu, aflându-se și d-lui Anton Pann, profesor de musică, împreună cu câțiva cântăreți de aceeași profesie, au alcătuit o musică vocală cu nisce versuri prea frumoase, puse pe un ton național, plin de armonie și triumfal, cu care a ajuns entusiasmul de patrie în inimile tuturor cetățenilor“.
Începând din 1848, „Deșteaptă-te, române! “ a fost un cântec foarte drag românilor, insuflându-le curaj în momentele cruciale ale istoriei, cum ar fi Războiul de Independență (1877-1878) sau primul și al doilea război mondial. Mai ales în timpul crizei de după lovitura de stat de la 23 august 1944, când România s-a detașat de alianța cu Germania lui Hitler, alăturându-se Aliaților, acest imn a fost cântat în mod spontan și emis pe toate stațiile radio.
Pe data de 15 noiembrie 1987, în ziua revoltei de la Brașov, muncitorii de la uzinele de Autocamioane au început să cânte această melodie, mulți dintre ei nemaiștiind versurile. Cu toate acestea, melodia a continuat fără întrerupere.
Pe 22 decembrie 1989, în timpul revoluției anticomuniste, imnul s-a înălțat pe străzi, însoțind uriașele mase de oameni, risipind frica de moarte și unind inimile tuturor românilor.
Conform Constituției României, Imnul Național este considerat simbol național, alături de drapelul tricolor, stema țării și sigiliul statului.
Irina NASTASIU