Astăzi este sărbătorit Sfântul Voievod Ștefan cel Mare

Stefan cel Mare *Ctitoriile ștefaniene din Piatra Neamț: Biserica „Sf. Ioan Domnesc“ și turnul clopotniță

Sărbătoarea Sfântului și Binecredinciosului Voievod Ștefan cel Mare, alături de Nașterea Sf. Ioan Botezătorul, se numără între sărbătorile însemnate pentru ținuturile nemțene, dat fiind faptul că domnitorul moldovean este ctitor al Bisericii Voievodale și al turnului clopotniță din Piatra Neamț.

Biserica voievodală a fost construită între anii 1497-1498, într-un timp record pentru vremurile actuale, adică într-un interval de un an și câteva luni. A urmat construirea turnului clopotniță, în anul 1499, ctitorie care se alătură celorlalte biserici și mănăstiri ale Sfântului Ștefan.

Binecredinciosul Voievod Ștefan cel Mare a fost fiul voievodului Bogdan al II-lea și al doamnei Maria-Mălina Oltea, manifestând, încă din fragedă pruncie, o deosebită dragoste față de țară și credința strămoșească. După uciderea tatălui său, este chemat la tronul Moldovei, la 12 aprilie 1457. A domnit 47 de ani, durată care nu a mai fost egalată în istoria Moldovei. În timpul său, a dus lupte împotriva mai multor vecini, cum ar fi Imperiul Otoman, Regatul Poloniei și Regatul Ungariei.

„Atletul creștinătății“ a luptat pentru apărarea dreptei credințe, menire pe care a considerat-o sfântă și pentru care și-ar fi dat oricând viața, așa cum arăta în scrisoarea pe care o adresa în 25 ianuarie 1475 tuturor principilor creștini ai Europei, după biruința dobândită împotriva turcilor, la Podu-Înalt, lângă Vaslui.

A ctitorit 44 de biserici și mănăstiri

Legenda spune că, în cei 47 de ani de domnie, Ștefan a ctitorit 44 de biserici și mănăstiri pentru războaiele purtate. Ctitoriile erau apoi înzestrate cu pământuri și împodobite cu Sfinte Evanghelii și cărți, cu epitafuri și veșminte de brocarturi scumpe, cu cădelnițe și sfeșnice de aur. Dreptcredinciosul Voievod a pus numeroasele victorii nu pe seama iscusinței minții sale ci, cu smerenie, pe seama voii și puterii lui Dumnezeu, care i-a stat mereu alături. Prin numărul mare de mănăstiri și biserici zidite, atât în Moldova cât și în Muntenia, Transilvania și Muntele Athos, Sfântul Ștefan a fost nu numai apărător, ci și mărturisitor al credinței creștine.

L-a avut ca duhovnic și sfetnic pe Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul, de la care a învățat să fie un om al înțelepciunii și dreptății, al iubirii și iertării: „Te-am iertat și toată mânia și ura am alungat-o cu totul din inima noastră“, scria voievodul, adresându-se boierului său Mihu, unul din cei care participaseră la uciderea părintelui său.

Ștefan a murit pe data de 2 iulie 1504, cronicarul amintind că „l-au îngropat țara cu multă jale și plângere la mănăstire la Putna care era de dânsul zidită. Atâta jale era de plângeau toți, ca după un părinte al lor“.

Irina NASTASIU