Artistul plastic Gheorghe Vadana a împlinit ieri, 88 de ani

03/02/2019

Pictorul Gheorghe Vadana s-a născut pe 3 februarie 1931 în Poiana Teiului, judeţul Neamţ, fiind unul dintre artiştii reprezentativi ai judeţului Neamţ. În 1967, a absolvit Facultatea de Arte Plastice din Iaşi, devenind membru al Uniunii Artiştilor Plastici din România.

Expune în Piatra Neamţ începând din 1978, fiind prezent la aproape toate manifestările colective şi la saloanele judeţene organizate de Filiala UAP Neamţ. De asemenea, participă la expoziţii de grup în Iaşi (Galeriile Cupola, 1985), Bucureşti (Galeriile municipiului Bucureşti, 1985, 1995), Târgu Mureş (1987), precum şi în străinătate, la Strasbourg (1991), Valencia (1991), Venezuela (1991), Martelly, Ungaria (1995). A realizat numeroase expoziţii personale în Piatra-Neamţ, dar şi la Târgu Mureş (1980).

Lucrările pictorului Gheorghe Vadana se află în muzee şi colecţii particulare din ţară şi din străinătate: SUA, Canada, Australia, Israel, Venezuela, Ungaria, Germania, Franţa, Belgia, Italia, Spania, Grecia, Turcia, Rusia, Moldova.

Bottom of Form

M.O.T.

  •  
Description: Fraţii Vadana – fraţii Centenarului, sărbătoriţi în Galeria Unic a lui Vasile Ouatu

Fraţii Vadanaau fost sărbătoriţi la sfârşitul luni noiembrie la Galeriile din iniţiativa lui Vasile Ouatu şi colegilor pictori, cu ocazia unei vieţi longevive şi unei cariere la fel de longevive în arta plastică.

Este vorba de Gheorghe (Puiu) Vadana – 87 de ani, cel mai tânăr dintre fraţi, Mihai Vadana – 90 de ani şi Vasile Vadana – 97 de ani, ultimul dintre ei fiind ţinut de ani şi vreme la Suceava. 

Ideea a venit din realitatea că media de vîrstă a celor 3 fraţi Vadana depăşeşte 90 de ani : „Am dorit să facem acest eveniment cu ocazia Centenarului,  pentru că mă gândeam:  Ce este mai frumos să fi împreună cu familia, cu prietenii, cu ocazia acestui eveniment important al românilor. Am dorit să-l aducem printre noi şi pe fratele Vasile de la Suceava, dar nu am reuşit, se deplasează mai greu la cei 97 de ani”, a spus gazda evenimentului, Vasile Ouatu. 

„Cine este Puiu Vadana? Cel care iubeşte şi natura şi care ne-a redat-o şi nouă!”, a spus criticul Lucian Strochi

Pictorul Ştefan Potop a vorbit despre „Dascălul, educatorul care şi-a închinat cariera şi viaţa culturii. Sigur că felicitările şi mulţumirile noastre se îndreaptă către toţi cei fraţi. Nea Puiu, cum îi spunem noi, a fost cel care a pus bazele învăţământului artisitic Piatra Neamţ în calitatea sa de inspector şcolar. Pe atunci, a avut ideea şi perseverenţa să lupte cu birocraţia şi a înfiinţat liceul de artă după revoluţie. A fost unul dintre stâlpii de bază încă de la începutul Uniunii Artiştilor Plastici  şi iată că nici acum nu a pus pensula în cui şi ne oferă aceste frumoase lucrări.

Cei care depăşesc 85 de ani nu mai sunt bătrâni, ci longevivi, a citat criticul Lucian Strochi referindu-se la fraţii Vadana,   deci iată că o familie de longevivi, foarte rară, vine să ameninţe sistemul de pensii din România. Am o mare stimă pentu dl. Vadana mijlociu pentru că,  printre altele a fost profesorul soţiei mele, a avut grijă de învăţământul nemţean (…)În ceeea ce-l priveşte pe Puiu Vadana, este mai mult decât un pictor, este un rapsod”, a spus criticul Lucian Strochi

Mihăiţă Albu, fostul director al Liceului de Artă Victor Brauner din Piatra Neamţ, a adăugat că „vreau să spun că dintr-o dragoste deosebită pentru dl. Vadana. A fost omul care a avut curajul să înfiinţeze liceul de artă în Piatra Neamţ şi pentru acesta îi mulţumim!”

Puiu Vadana a spus, cu ocazia acestei aniversări: „O să încerc să nu vă ţin ca să vă spun toată viaţa şi toate lucrurile pe care le-am făcut până acum. Am făcut şi bune şi rele, aceleaşi lucruri le-au făcut şi ceilalţi. Suntem o familie,  păstrez simţăminte pentru voi. Toată lumea este invitată la mine şi toată lumea are loc în sufletul meu, ca şi Arcadie care are de vorbit acolo (râde de colegul său Arcadie Răileanu, care povestea ceva, nn). Eu am mute lucrări, poate că trec de 500-600 care nu sunt în ţară, nu am putut să aduc pentru oamenii care, probabil că ar fi vrut să le mai vadă odată. Unele nu au fost văzute de nimeni. Mulţumesc celor care m-au ajuat să alcătuim această expoziţie, mulţumesc colegilor mei, principalii pioni ai acestui eveniment şi gazdei, Vasile Ouatu. Mulumesc din inimă gazdei, gazda aceasta mărinimoasă care se numeşte Vali Ouatu! Este un bun amic şi un bun prieten, poate  mai mult decât atât. M-a ajutat şi mă ajută, şi pe noi împreună, toţi artiştii plastici, pentru ca viaţa lui să fie colorată, şi să aducă acest lucru în atenţia publicului. Îmi cer scuze pentru fratele meu, Bădia Vasile, pe care l-am aşteptat să vină, e frig, e greu el merge greu….”