Anul viitor, pentru prima oară în istoria sa, oraşul Piatra-Neamţ va fi promovat în cadrul Târgului de turism de la Stuttgart şi la Expo Milano 2015. Meritul îi aparţine artistului nemţean Ovidiu Slătineanu, care a obţinut recent premiul II la concursul naţional „poVESTE DIN ROMÂNIA”, pentru filmul „Piatra-Neamţ Timelapse”. Competiţia îşi propune promovarea oamenilor, valorilor, atracţiilor şi patrimoniului turistic al ţării noastre, în scopul poziţionării României ca obiectiv turistic destinat tinerilor. Mare iubitor de istorie şi cultură locală, Ovidiu Slătineanu a reuşit, în ultimii ani, să promoveze peste hotare imaginea oraşului nostru, cum nimeni altul n-a mai făcut-o înaintea lui. De asemenea, îi datorăm şi mediatizarea importanţei Culturii Cucuteni, atât în mediul virtual, cât şi în presa audio-vizuală. Ideea de a transforma Cultura Cucuteni în brandul oraşului Piatra-Neamţ este una salutară, această comoară inestimabilă completându-se, într-un mod fericit, cu zestrea spirituală reprezentată de vestigiile Curţii Domneşti, care ne rezervă, de la o zi la alta, noi surprize. Să ne cunoaştem trecutul, să ne promovăm istoria locală, să ne apărăm identitatea, iată, în câteva cuvinte, mesajul pe care oameni ca Ovidiu Slătineanu doresc să-l transmită semenilor. Căci un popor fără istorie şi fără valori nu are nici prezent, nici viitor, fiind condamnat la dispariţie…
Rep.: Să obţii locul II la o competiţie naţională atât de importantă nu e puţin lucru. Cum ţi-a venit ideea realizării acestui film şi ce tehnică ai folosit?
Ovidiu Slătineanu: Detalii despre concurs am găsit pe internet, unde şi activez foarte mult. Filmul „Piatra-Neamţ Timelapse” a fost realizat printr-o tehnică specială. Practic, nu e nimic filmat în acest material, ci sunt mai multe fotografii – peste 16.000 – montate unele după altele. Spre exemplu, pentru scena care face trecerea de la zi la noapte, am muncit 6 ore, pentru 12 secunde de film… Efortul a durat cam două luni, timp în care am adunat în jur de 36.000 de poze, realizând 12 minute de film timelapse, din care am ales ulterior doar 4 minute. Nu m-am aşteptat să câştig, pentru că varianta prezentată în concurs nu e cea finală, ci una de probă, având mici defecte tehnice, precum şi o rezoluţie destul de mică pentru un festival de proiecţie… Probabil că a contat mult faptul că din juriu a făcut parte regizorul de la Transilvania Film Festival, care a înţeles în ce tehnică a fost realizat filmul, apreciindu-i originalitatea. Varianta finală va fi difuzată în mediul on-line pe data de 1 decembrie, chiar de Ziua României.
Rep.: Practic, ce poveste spune filmul tău?
O.S.: Filmul prezintă oraşul Piatra-Neamţ într-un interval de 24 de ore – de la răsărit până la apus, cu zone de noapte, maşini, obiective cheie şi clădiri-simbol ale oraşului, elemente din cotidianul nemţean, totul derulat pe rapid. La competiţie au participat 15 filme, unele mult mai bine realizate din punct de vedere tehnic decât al meu. Probabil că eu m-am pliat, însă, cel mai bine pe tema concursului – „Poveste din România” – axându-mă strict pe o anumită zonă. Am ales tehnica timelapse pentru a arăta lumii că oraşul Piatra-Neamţ nu e doar un oraş monoton, conservator, cu oameni calculaţi, blânzi, înceţi în activităţi. De aceea, am hiperaccelerat ritmul nemţean, prezentându-l la un nivel european-internaţional, aşa cum se fac, de obicei, filmele pentru turism.
Rep.: Acest film reprezintă rezultatul muncii desfăşurate, pe parcursul unui an întreg, în cadrul proiectului „Eu am loc la înălţime”. Concret, despre ce este vorba?
O.S.: Este un proiect care se desfăşoară doar pe Facebook, unde se bucură şi de o mare vizibilitate, cei mai mulţi dintre vizitatori fiind nemţenii plecaţi în străinătate, pentru că pe ei îi afectează cel mai mult dorul de casă şi îi sensibilizează imaginile din Piatra-Neamţ. Denumirea proiectului sugerează faptul că aproape toate fotografiile sunt făcute de pe obiectivele înalte ale oraşului: clădiri, telegondolă, munte. Acest proiect îşi propune să prezinte oraşul nostru pe durata a 365 de zile, selecţia fotografiilor ţinând cont de aprecierea publicului nemţean, exprimată în mediul virtual. Voi face anul viitor o expoziţie şi un album, cu toate aceste fotografii, publicul ţintă reprezentându-l turiştii – cei care încă nu au auzit de oraşul Piatra-Neamţ şi încă nu l-au văzut.
Rep.: În ce constă premiul obţinut la concursul „poVESTE DIN ROMÂNIA”?
O.S.: Cu filmuleţul despre Piatra-Neamţ, voi reprezenta România la Târgul de turism de la Stuttgart şi la Expo Milano 2015. E o mare realizare, pentru că oraşul Piatra-Neamţ nu a mai participat niciodată la un târg de o asemenea amploare, aşa cum este cel de la Milano… Avem ocazia să expunem, într-o vitrină internaţională, un produs local. Am o doză mare de emoţii, dar sper să reprezint onorabil oraşul nostru, iar nemţenii să fie mândri de această performanţă.
Cultura Cucuteni, brand turistic al oraşului Piatra-Neamţ
Rep.: În acelaşi context de promovare a imaginii oraşului Piatra-Neamţ se înscrie şi activitatea asociaţiei Neokoolt, pe care o conduci. Care ar fi obiectivele acestei asociaţii?
O.S.: Toate se leagă între ele… În urmă cu 4 ani, am sesizat, la nivel on-line, o lipsă acută de informare despre Cultura Cucuteni. În urma unei vizite făcute la Muzeul Cucuteni, am rămas profund impresionat de ceea ce am văzut acolo, în singurul muzeu din România dedicat acestei culturi. Ulterior, am aflat că prima descoperire a Culturii Cucuteni s-a făcut chiar la Văleni, anul acesta împlinindu-se 130 de ani de la prima cercetare a Culturii Cucuteni din localitatea cu acelaşi nume, aflată în judeţul Iaşi. Am studiat în amănunţime şi am descoperit cel puţin cinci atribute pentru care Cultura Cucuteni ar putea deveni un brand local şi un simbol al oraşului nostru, atât pentru turismul rezumat la români, cât şi pentru turismul internaţional. Şi, pentru că membrii asociaţiei noastre sunt, în mare parte, artişti vizuali, ne-am propus să facem o campanie de mediatizare a oraşului Piatra-Neamţ şi a Culturii Cucuteni, prin intermediul fotografiilor, al blogurilor, al filmelor sau al articolelor de informare.
Rep.: Toată această campanie mediatică a avut până acum vreun ecou?
O.S.: De notorietate a fost apariţia, în revista „Tour & Taxis” (o revistă foarte importantă în materie de turism), a unui articol despre Cultura Cucuteni, Piatra-Neamţ şi împrejurimi, pentru care am primit aprecieri din partea ambasadorului României la Bruxelles. Articolul nostru s-a întins pe 6 pagini, într-o revistă de 60 de pagini, ceea ce înseamnă 10% din spaţiul revistei, adică foarte mult şi foarte important, din punctul nostru de vedere.
Rep.: Care ar fi avantajele derulării unei asemenea campanii?
O.S.: Să ne gândim doar la beneficiile pe care le poate avea, în urma acestei campanii, un oraş industrial fără industrie sau un oraş turistic fără turism, aşa cum este Piatra-Neamţ! Este adevărat că în ultimii 7 – 8 ani se fac tot felul de demersuri pentru dezvoltarea turistică a oraşului nostru, Piatra-Neamţ fiind declarat staţiune. De aceea, ne-am permis să avem şi telegondolă, de aceea s-au făcut investiţii pentru modernizarea ştrandului, a stadionului sau a Curţii Domneşti. Însă toate acestea trebuie puse într-un anumit context, altfel nu-şi ating scopul şi nu sunt eficiente.
Rep.: Pe scurt, de ce este atât de importantă Cultura Cucuteni pentru oraşul Piatra-Neamţ şi pentru ţara noastră?
O.S.: În primul rând, la Piatra-Neamţ avem unicul muzeu Cucuteni din Europa. Apoi, prima atestare a unei roţi se leagă tot de Cultura Cucuteni. De asemenea, simbolul Yin-Yang este prezent pe un vas de Cucuteni, cu 800 – 1000 de ani înaintea marii civilizaţii din China. Prima formă de metalurgie apare la Cultura Cucuteni, în sfera prelucrării cuprului. Totodată, cucutenienii aveau o ceramică excepţională, fiind artişti desăvârşiţi şi deţinători ai celui mai important patrimoniu ceramic de pe glob. Secretul se leagă de cuptoarele speciale pe care le aveau şi care depăşeau 1200 de grade, acest fapt permiţându-le ulterior să facă şi metalurgie. Această ceramică deosebită se obţinea printr-un amestec de lut cu cioburi de la alte vase şi cu scoici pisate. Amestecul se lăsat timp de doi ani de zile să îngheţe, peste iarnă, pentru a se contracta şi a pierde particulele de aer. Nu se folosea roata olarului, lutul modelându-se manual. Vasele sunt simetrice prin asimetrie, surprinzătoare atât prin modele reprezentate, cât şi prin pigmentul folosit sau prin strălucirea lor neobişnuită. În momentul de faţă, nu există o replică fidelă, pe teritoriul României, după un vas de Cucuteni…
Atât motivele de pe vase, cât şi forma acestora reprezintă adevărate canoane, pe care cucutenienii le-au respectat timp de 2500 de ani, cu sfinţenie. Să nu uităm că vorbim despre o civilizaţie răspândită pe 330.000 de kilometri pătraţi, numărul total al cucutenienilor depăşind, după estimările specialiştilor, 8 milioane. Ei sunt şi inventatorii oraşului, aceste proto-oraşe cucuteniene fiind alcătuite din clădiri aranjate în cercuri concentrice.
Rep.: Descoperirile de la Poiana Cireşului reprezintă doar o mică mostră a ceea ce reprezintă Cucuteni…
O.S.: Aşa este, descoperirile recente de la Poiana Cireşului repun în discuţie faptul că leagănul civilizaţiei europene sau chiar mondiale se află în zona oraşului Piatra-Neamţ. Din păcate, cercetarea ştiinţifică de la Poiana Cireşului se face, an de an, cu bani de buzunar, căci Ministerul Culturii nu finanţează această activitate, desfăşurată în regim de voluntariat. Noi am fost colaboratorii locali ai echipei de cercetători de la Târgovişte, principalul sponsor fiind Daniel Roxin, cu Asociaţia Geto-Dacii. Statueta de tip Venus, descoperită la Poiana Cireşului, completează şirul celor 12 statuete de acest tip de pe planetă. Probabil că, în următorii ani, noile volume de istorie a artelor vor găzdui, în primele pagini, imagini cu această statuetă. Atât descoperirile arheologice de excepţie de la Poiana Cireşului, cât şi tezaurul cucutenian nemţean reprezintă argumente solide în sprijinul ideii că Piatra-Neamţ înseamnă istorie, tradiţie şi cultură şi că este de datoria noastră, a nemţenilor, să ne apărăm şi să ne promovăm valorile locale atât pe plan naţional, cât şi internaţional.
(Fotografiile au fost preluate de pe contul de Facebook al lui Ovidiu Slătineanu, cu acordul autorului.)
A consemnat Irina NASTASIU