Zilele acestea a văzut lumina tiparului, la Editura Muşatinia din Roman, Monografia comunei Cordun, reeditarea lucrării datorate regretatului profesor Constantin Tudor, apărută în urmă cu zece ani, în 2003, adăugită şi actualizată cu date recente. Nu putem să nu zâmbim, citind într-o notă introductivă semnată de editoarea Emilia Ţuţuianu, precizarea că „prezenta ediţie păstrează datele de bază ale lucrării Cordun – monografie istorică, apărută în 2003, avându-l autor pe Constantin Tudor, fiind îmbunătăţită (!) în text prin contribuţia doamnei Emilia Ţuţuianu şi (a) doamnei Cristina Bortaş”. Care sunt „datele de bază” şi care sunt „îmbunătăţirile” este greu să ne dăm seama, deoarece nici o precizare de subsol sau finală nu menţionează adaosurile efectuate în textul iniţial. Sunt în vigoare reglementări care trebuie respectate, atunci când se operează modificări pe proprietatea intelectuală a cuiva care nu mai este în viaţă şi care nu mai poate încuviinţa intervenţiile pe text, fie şi ale editoarei care i-a îngrijit apariţia ediţiei iniţiale.
Trecând peste aceste aspecte, ne reţine atenţia cuvântul de deschidere al primarului comunei, ing. Adrian Diaconu, care spune: „Undeva, prin Europa, bat inimi de corduneni care duc cu sine ţărâna satului, apa Moldovei şi, poate, cartea lui Constantin Tudor. Arborele genealogic al aşezării noastre nu s-a uscat.” Într-un alt cuvânt introductiv, prof. univ. dr. Tudor Ghideanu aduce o mărturie interesantă: „Eu deţin ca pe o ofrandă de mare preţ Caietul cu toate loturile date (după obţinerea Independenţei principatelor române, 1878, n. ns.) în vatra satului Cordun – Roman, pe care l-am concretizat pe familii de gospodari a doi fruntaşi ai comunei Simioneşti (azi apartenentă de Cordun): Pandelea Ghideanu şi Ioan Anghel. Din această vatră fac parte familiile într-un Pomelnic” – şi autorul înşiră câteva zeci de familii ai căror urmaşi vieţuiesc şi astăzi în această aşezare.
Dar monografia cuprinde o informaţie foarte bogată, atât din punctul de vedere al evoluţiei istorice, cu toate ipotezele privind închegarea comunităţii, inclusiv aceea privind migraţia unor familii din „cordonul (cordunul)” Bucovinei de Nord, aflată o lungă perioadă sub dominaţia Imperiului habsburgic, la graniţa acestuia, de unde se presupune a fi venit şi denumirea dată satului reaşezat în lunca Moldovei; dar şi din actualitatea economico-socială a zilelor noastre, cu referiri la etnografie, viaţă religioasă, învăţământ, cultură, servicii publice etc. Lucrarea, beneficiind de numeroase imagini foto, mărturii şi documente, este pe măsura spiritului dinamic al locuitorilor din sudul judeţului şi întregeşte orizontul afectiv şi de informaţie care animă azi multe comunităţi, în a-şi valorifica aşa cum se cuvine trecutul şi prezentul.
Christina Livescu
