*Modificările aduse Codului penal au stârnit valuri de nemulţumiri la nivel înalt
Asociaţia Magistraţilor din România a adus acuze publice parlamentarilor care şi-au dovedit indulgenţă prin modificările aduse Codului penal. Judecătoarea Gabriela Baltag, preşedinta AMR şi preşedinta AMR Neamţ, spune într-un comunicat dat publicităţii după votul de marţi, din Camera Deputaţilor, că “prin propunerile de modificare şi mai ales prin formele adoptate de Comisia juridică, în acest moment când este iminentă intrarea în vigoare a noilor coduri – penal şi de procedură penală, fără o dezbatere publică reală şi fără puncte de vedere exprimate de practicienii de la instanţele din teritoriu, se încearcă instituirea unor norme care să reprezinte o „lege penală mai favorabilă” pentru anumite categorii de persoane pentru care noile coduri nu conţin dispoziţii mai indulgente. Coroborand şi „efervescenţa” din jurul propunerilor referitoare la amnistie şi graţiere se observă că, de fapt, se caută soluţii care să asigure, după intrarea în vigoare a noilor coduri, existenţa unor veritabile cauze de impunitate pentru aceleaşi categorii de persoane. Astfel, considerăm că fiind lipsite de fundamentare şi oportunitate propunerile legislative recent admise de Comisia juridică, de disciplină şi imunităţi a Camerei Deputaţilor, propuneri ce vizează amnistierea infracţiunilor pentru care legea prevede pedeapsa închisorii de până la 7 ani inclusiv sau amenda”.
Argumente sunt multe, judecătoarea Gabriela Baltag făcând apel la câteva: “Această limită este prea mare, cel puţin din perspectiva efectelor juridice ce urmează a le produce amnistia antecondamnatorie aplicabilă cauzelor în curs de judecată, în contextul intrării în vigoare a noului Cod penal, cu limite de pedeapsă mult reduse faţă de codul anterior, împrejurare ce va determina premisele incidenţialităţii acestei instituţii la o categorie foarte largă de infracţiuni”.
*Vizate sunt infracţiuni de corupţie, vamale, la legea societăţilor comerciale
AMR, prin vocea preşedintei, mai atrage atenţia asupra faptului că referitor la propunerile făcute cu privire la graţiere şi care prevăd graţierea în totalitate a pedepselor cu închisoarea de până la 6 ani, inclusive pedepsele complementare şi cele cu amenda sunt neavenite întrucât limita maximă este, de asemenea, prea mare şi ar oferi posibilitatea unor persoane care au comis infracţiuni grave şi prezintă un pericol social mare să beneficieze de această uşurare a pedepsei. “În ce priveşte sfera infracţiunilor exceptate de la aplicarea beneficiului graţierii, considerăm de asemenea că este de neacceptat aplicarea beneficiului graţierii pentru o serie de infracţiuni considerate grave prin modul de reglementare şi natura atingerii adusă relaţiilor sociale ocrotite de norma penală, cum ar fi infracţiunile de abuz în serviciu în formă calificată, luarea de mită, darea de mită, primirea de foloase necuvenite, traficul de influenţă, infracţiunile prevăzute în Codul Vamal, infracţiunile prevăzute în legea societăţilor comerciale şi în legea insolvenţei, infracţiunile prevăzute de Legea privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate, infracţiunea de spălare a banilor, infracţiunile prevăzute de Legea privind prevenirea şi combaterea terorismului, precum şi a infracţiunilor de corupţie din legea specială”.
*Funcţionarul public ar scăpa de răspundere
Şirul neajunsurilor aduse prin aceste modificări adoptate atât de rapid de către deputaţi continuă, în comunicatul AMR, cu prevederile legate de reglementarea domeniului privitor la funcţionarul public. “Apreciem că nu se justifică această intervenţie legislativă deoarece se va proceda la o exonerare de răspundere penală pentru toate infracţiunile unde subiectul activ este un funcţionar public sau funcţionar, în sensul art. 147 alin. 1 şi 2 Cod penal, de exemplu infracţiunea de luare de mită, primirea de foloase necuvenite, abuzul în serviciu contra intereselor persoanelor, abuzul în serviciu contra intereselor publice. Apreciem că prin această modificare legislaţia română va intra în contradicţie flagrantă şi cu dispoziţiile convenţiilor internaţionale anticorupţie pe care România le-a ratificat în anul 2002, respectiv 2004, prin intermediul cărora se solicită statelor părţi că în incriminarea corupţiei să fie dată o definiţie cât mai cuprinzătoare categoriilor de funcţionari. Or, prin scoaterea acestora din sfera de reglementare, România se va afla într-o situaţie de neconformitate cu standardele de cooperare judiciară internaţională, nemaifiind în măsură să execute cereri de asistenţă judiciară în materie penală cu referire la aceste categorii de persoane, atunci când se aplică regula dublei incriminări. Prin propunerile de modificare se urmăreşte atât reducerea sferei de aplicare a textului, lăsând în afara subiectului activ mai multe categorii de funcţionari publici care participă la luarea unor decizii cu efecte majore asupra normalei desfăşurări a relaţiilor sociale din domenii importante, cât şi reducerea pedepselor, aspecte ce vor avea influenţă şi în legătură cu aplicarea legii penale mai favorabilă”.
*Justiţia sacrificată încă o dată
Judecătoarea Gabriela Baltag mai arată că premisele create prin aceste modificări nu fac decât să aducă deservicii justiţiei româneşti supusă deja monitorizării. “Pierderea identităţii penale conturată de o doctrină şi o jurisprudenţă penală de tradiţie, prin adoptarea unor compilaţii împrumutate din alte legislaţii, fără nici o justificare logică, care de cele mai multe ori nu au nici o legatură cu sistemul nostru de drept, reprezintă în mod frecvent cauza majorităţii neajunsurilor, a neîmplinirilor justiţiei”, se mai arată în comunicatul AMR-ului.
Luări de poziţii ferme faţă de atitudinea deputaţilor au fost făcute zilele acestea şi de UNJR, cealaltă asociaţie profesională a judecătorilor, şi sunt aşteptate acum reacţiile fireşti din partea parlamentarilor care pot schimba cursul total neadecvat al lucrurilor în ce priveşte Codul penal.
Cristina IORDACHE