*Înlocuirea pixului cu pixelul limitează drastic posibilităţile de fraudă electorală
Alegerile europarlamentare din 2014 au pe lângă miza clară politică şi una organizatorică: este un prim test pe care primarii şi funcţionarii din Primării îl dau cu noul sistem informatic implementat de Autoritatea Electorală Permanentă.
Dacă până acum, unii primari jonglau între neştiinţă şi interes, între nepriceperea lor la documente sau (mai nou) computere şi interesul de a avea nişte „morţi” scăpaţi prin listele permanente (care apăreau apoi că au votat), de această dată nepriceperea lor sau a subordonaţilor sau tentaţia de a falsifica rezultatul votului poate avea consecinţe penale.
Ca de obicei când e vorba de implementarea unui sistem modern care limitează frauda (a se vedea şi evidenţele electronice obligatorii pentru medicii de familie), primarii nu au zis Nu, dar au găsit n motive prin care să se plângă.
Împinşi pentru prima dată, prin ordonanţă de urgenţă, să îşi asume răspunderea, inclusiv penal, pentru actualizarea listelor electorale, primarii au reclamat fie că sunt încurcaţi de la Bucureşti, fie că nu au conexiuni la internet sau bani, fie că nu au fost consultaţi, fie că funcţionarii care au preluat bazele de date de la Interne nu au primit nici un spor la salariu. „S-au văitat, s-au dat de ceasul morţii, dar am tras de ei şi au reuşit să tipărească listele electorale”, rezumă vicepreşedintele Autorităţii Electorale Permanente, Marian Muhuleţ, cele nouă luni în care a apărut primul Registru Electoral electronic în România.
Întrebaţi de gândul dacă înlocuirea pixului cu pixelul în primărie a făcut ca şi morţii care au votat la scrutine precedente să dispară de pe liste, primarii au încă evidente rezerve. „Categoric vor mai fi decedaţi pe liste. Ori că operăm noi, ori că operează dumnealor (la nivel central, n.red.), e vorba de aceeaşi căciulă”, consider un primar care nu e familiarizat deloc cu ideea de disciplină a documentelor şi cu faptul că operarea într-un sistem informatics securizat nu mai lasă loc la scuze penibile gen “cred că am făcut aşa…”, “nu stiu ce s-a întâmplat…”.
Practic. Şi acum mai pot fi găsite persoane decedate în listele permanente, dar DOAR cele care au murit după tipărirea listelor electorale. În schimb, prezenţa pe liste a unui alegător mort de ani de zile (aşa cum se întâmpla până acum) denotă fie incompetenţă, fie intenţie de fraudă.
Primarii au mai invocat şi partea de resursă nealocată. Au ei dreptate, în general, când spun că descentralizarea înseamnă, în general, doar sarcini date în teritoriu şi resurse ţinute la Bucureşti dar, de această dată, cei care au mers pe această teorie s-au făcut de râs. Întocmirea listelor permanente era, şi până acum, în sarcina Primăriilor. Dar că întocmirea se realiza cu pixul pe hârtie sau pe computer, apoi print, apoi livrat la Prefectură. Acum aceste corecturi permanente (unii împlinesc 18 ani, alţii mor) se realizează într-un sistem informatic în care rămân „urme”, deci se vede clar şi concret ce a făcut sau nu exact reprezentantul unei Primării. Resursele suplimentare par o ipoteză falsă din moment ce, şi până acum, activitatea pleca tot de la Primăria Locală.
Problema de fond ar putea fi alta: slaba preg[tire profesională a unor funcţionari angajaţi pe ochi frumoşi care se uită la computere ca… la poartă nouă. E şi vina acestor funcţionari că nu au căpătat câteva cunoştinţe minime în domeniul IT, e şi vina primarilor că nu i-au trimis la cursuri de perfecţionare.
Pentru primarii corecţi şi care au în subordine specialişti măcar mediu pregătiţi, noul sistem nu e un capăt de ţară ba, dimpotrivă, uşurează munca şi duce la rezultate administrative corecte. Noul sistem va creea probleme doar primarilor care aveau alegători de rezervă de pe crucile din cimitir şi funcţionarilor care nu au nicio treabă cu criteriile corecte de azi pentru o administraţie performantă.
Daniel VINCA
