*Scad dramatic prețurile produselor agricole!
Grâul a fost recoltat în procent de 80 la sută din suprafață cultivată în județul Neamț. Dacă la început toate păreau bune și frumoase, iată că nici nu s-a terminat secerișul, și au apărut destule probleme. Unele de-a dreptul îngrijorătoate! Cum este prețul de valorificare a produselor agricole. Cum să nu te îngrijorezi, când nivelul oferit acum e cum mult sub prețul de producție, nu acoperă nici pe departe cheltuilele făcute. Și nu-I vorba doar de recoltele de acum. Scădere dramatică a prețurilor afectează toate producțiile agricole, inclusiv cele recoltate anul trcut. Produse ce au fost achiziționate cu preț, vândute acum cu mult sub. Cel mai atre e afecat porumbul, prețul de acum e la jumătatea celui cu care a fost achiziționat toamna trecută. Pe această temă, o discuție mai amplă am purtat cu Vasile Balcan, directorul MARSAT Roman, președintele a două grupuri de producători și posesorul celor mai mari stații de depozitare a produselor agricole din zona Moldovei.
*”Nu există nici o strategie!”
Rep.: Vă propun să vorbim mai întâi de rapiță, o cultură mai nouă la noi în județ. Nouă, dar foarte profitabilă…
Vasile Balcan: Nu mai este. Acum nu mai cumpără nimeni rapță. Nu mai zic cât a scăzut prețul. Parcă am fi la jocurile de noroc… Azi e un preț, mâine altul. Nu mai e nici un fel de stabilitate.
Rep.: Cum e cu grâul, atunci?
V.B.: La fel e și la grâu. Prețul de acum este 6000 lei vechi pe kilogram, față de 10.000 cât era anul trecut. În scădere foarte accentuată este și prețul la floarea soarelui. Până acum s-a tot zis că în agricultură e numai ”lapte și miere”. O să se vadă, din toamna asta, că mierea va fi foarte amară. N-o să iasă nici o cheltuială pe hectar, la nici o cultură. Dacă, anul trecut, vindeam porumb cu 245 euro, încărcat în vagon la Roman, acum oferta este de 120. Prețul fiind într-o scădere continuă, cu un euro-doi în fiecare zi. Față de anul trecut, prețul e la mai puțin de jumătate. La floarea se întâmplă la fel. Rapița a început cu 15.000 lei vechi pe kilogram, iar acum nu dă nimeni nici un leu, n-o mai cumpără nimeni.
1000 tone rapiță pe stoc
Rep: De ce?
V.B.: S-a făcut necesarul intern. S-au” închis” contractele de export, acolo pleca cea mai mare cantitate de rapiță. La noi recoltatul a început mai târziu, pentru că a durat mai mult coacerea recoltei de rapiță. Eu am vândut vreo ”trei trenuri”, dar 1000 tone de rapiță mi-a rămas pe stoc. Asta cred că o duc până în ianuarie.
Rep.: La noi în țară se mai procesează sămânță de rapiță?
V.B.: Mai puțin. Sunt unități de procesare la Slobozia, Vaslui și Buzău. Nu știu câte mai funcționează acum. Exportul era baza!
Rep.: Prognoza la grâu?
V.B.: Toată lumea spune că prețurile vor scădea, în loc să crească. Acum se vinde cu 60 bani kilogramul, față de un leu cât era anul trecut. O scădere de preț de 40 la sută. Din păcate, se pare că va continua această scădere.
La mâna firmelor multinaționale
Rep.: Cum se explică? Care sunt factorii care au condus la această situație?
V.B.: Unii zic că sunt producții bune. Noi vorbim de o bursă a mărfurilor. Dar prețul la bursă este mai mare decît cel la care se valorifică la noi producțiile agricole. Este jocul marilor exportatori de cereale și produse oleaginoase. La noi în țară nu există nici o strategie, nici o societate națională care să facă achiziții și comerț cu cereale. Atunci, e clar, suntem la mâna câtorva multinaționale care își fac jocul. În mare parte, grâul merge la export. Pe intern, mai puțin. Din ce-am adunat, am dat 3000 tone grâu la export. La intern n-am nici o solicitare.
Rep.: Să fie pe piața internă mai mult grâu decât necesaul de panificație?
V.B.: Din păcate, mult grâu nu-i de calitate, e cu mălură. Avem mălură ca niciodată! Partea proastă e că o să apară pe piață grâul ăsta, grâu cu mălură. Cei mai mulți o să-l dea proprietarlor de teren în contul arendei. De aici va ajunge la mori și tot așa… Chiar că vom avea o problemă fitosanitară.
Rep.: Este certificat faptul că grâul e afectat de mălură. Se confirmă asta cu acte și analizele de rigoare?
V.B.: Ce certificare mai trebuie dacă miroase de la o poștă a pește stricat… Deja am refuzat 1000 tone de grâu, nu-l primesc la siloz pentru depozitare. Mălura este de două feluri, comună și pitică. Mălura comună dă miros de pește stricat boabelor de grâu, iar cea pitică nu miroase, dar este aceeași infestare a grâului.
Nu sunt bani pentru reluarea ciclului agricol
Nu numai în județul Neamț sunt probleme cu mălura la grâu. La fel se întâmplă în toată zona Moldovei. Anul acesta a fost prielnic pentru mălură. Principala cauză o reprezintă netratarea semințelor folosite toamna trecută la semănat.
Rep.: Dacă prețurile recoltelor tot scad, agricultura urmează și ea aceleși trend…
V.B.: Sigur că da. N-are cum să fie altfel! O să vedeți, în toamnă, vor rămâne multe suprafețe de teren necultivate. Nu să fie bani pentru reluarea ciclului agricol. Este o realitate! Asta pentru prețurile de vînzare sunt neacoperitoare pentru cheltuielile de producție. Deficitul este de 20-30 la sută, față dela cheltuielile cu producția. Cei care mai au rezerve, pot să acopere aceste piederi. Dar cei mai mulți nu au. La mine, din 150 de contracte, n-am acoperite nici 30 la sută la cheltuiala aferentă perioadei. Situația este alarmantă!
Rep.: Vedeți vreo ieșire, că sunteți agricultor cu ”state” vechi…
V.B.: Nimeni nu vrea să înțeleagă că subvenția nu-i cerută aiurea, că se vrea nu știu ce profit din agricultură. Subvenția se dă tocmai ca să acopere diferențele dintre prețul de vânzare a produselor agricole și cheltuielile făcute pentru obținerea ei. Ca agricultorul să poată continua ciclu de producție. Dacă iese în pierdere, de unde să mai scoată alți bani?
Taxă de drum inclusă în motorina pentru arat
Rep.: Asta presupune ca, în acesta an, subvenția să fie la nivelul care să poată acoperi dficitul…
V.B.: Eu am făcut calcule, situații financiare pe fiecare cultură agricolă în parte. La grâu, bunăoară. La producția de peste 3000 kg/ ha, cu o cheltuială de 31 milioane lei vechi pe hectar, grâul ar trebui valorificat cu 97 bani/kg. La o producție de 4500, prețul ar trebui să fie de 69 de bani. Deci și la o producție medie de 4500 kg/ha, suntem cu cheltuielile tot peste prețul de vânzare a grâului. Ca să nu ieși în pierdere, ar trebui obținute producții de grâu de peste 5000 kg/ha. Lucru mai greu de realizat. Culturile au ieșit foarte bine în primăvară, dar a venit o lună de secetă și le-a dat peste cap. La noi, dacă mai ținea o lună, nu mai avem nimic de recoltat acum. Așa se întâmplă la fiecare cultură agricolă. Este un joc al valorificării în funcție de nivelul producției obținute. Subvenția pe hectar este singura care se mai acordă acum în sectorul vegetal. La motorină nu se mai dă nimic. Noi arăm cu taxă de drum inclusă în motorină… De parcă am merge pe autostradă, nu pe tarla…
Tina CONDREA