*La principalele culturi: producţiile nemţene, peste media pe ţară!
Convorbire cu Maricel Tălmăcel, directorul Direcţiei pentru Agricultură Neamţ
Rep.: Iarna şi-a mai arătat niţel colţii, ca ultima ei zvâcnire. După asta, primăvara îşi va intra în drepturi, iar agricultorul va ieşi în câmp. Care sunt urgenţele perioadei?
Maricel Tălmcel: Normal, prima urgenţă va fi pregătirea patului germinativ. La arături, din programul total de 127. 138 ha, se vine cu 95.100 ha arate în toamna trecută. La nivelul judeţului există o dotare bună cu utilaje performante, care vor permite efectuarea la timp a tuturor lucrărilor agricole. După pregătirea terenului urmează intrarea la semnat, ca urgenţe: sfecla de zahăr şi floarea soarelui. Depinde şi de vreme. Primăvara se anunţă a fi capricioasă, ca şi cea de anul trecut. Probabil că iar se vor suprapune epocile de semănat, se va semăna printre picăturile de ploaie…E bine că suprafeţele întinse sunt lucrate de marile societăţi care au dotarea tehnică necesară, asigură un ritm zilnic de lucru ridicat. Nu se pune problema întârzierilor la semănat. Se vor încadra în epocile optime. Anul trecut au terminat semănatul pe 10 mai şi, cu excepţia florii soarelui, toate producţiile au fost bune.
Cultura de rapiță, compromisă
Rep.: Aţi tot amintit de capriciile vremii. Cele de acum, dar şi cele din toamna trecută, de la înfiinţarea culturilor agricole. Cum au ieşit ele din iarnă?
M.T. Vremea a fost bună, în general. Din păcate, nu şi pentru rapiţă. Tot ce s-a semănat după 1 septembrie, n-a fost bine, cultura este compromisă. Din suprafaţa totală de 8257 ha cultivate cu rapiţă, răsărire totală avem pe 4390 ha, răsărire parţială pe 454 ha. Pe diferenţa de suprafaţă, cultura este compromisă şi va trebui întoarsă cultura, se va semăna altceva în loc. Celelate culturi semănate toamna trecută arată bine, nu sunt probleme. Din cele aproape 21.800 ha semănate cu grâu, secară şi triticale, pe 19.500 ha cultura este răsărită în totalitate, în rest răsărirea este parţială. Dar îşi vor reveni, mai ales că densitatea la semănat a fost mai mare, s-a pus mai multă sâmânţă sub brazdă.
Rep.: Ca structură a culturilor ce vor fi semănate în această primăvară, ea va diferi faţă de cele din anii trecuţi?
M.T.: Nu prea mult. Au scăzut suprafeţele la sfeclă, la floarea soarelui. Dar au crescut la plantele de nutreţ. Probabil că va mai creşteri şi la porumb, după ce va fi întoarsă cultura de rapiţă. Cu siguranţă vor mai creşte şi suprafeţele cultivate cu soia nemodificată genetic. Asta şi pentru că se acordă bani în plus, o subvenţie suplimentară de 325 euro /ha. Mai e şi plata pentru înverzire. Este un ajutor mare pentru agricultor, pentru că şi cheltuielile sunt mai mari la soia convenţională.
Fluctuaţia mare de preţ dăunează situaţiei financiare dintr-o fermă
Rep.: Cum se lucrează pământul din agricultura neamţeană? Mă refer comasare, la mărimea exploataţiilor agricole şi la dotarea tehnică. Știm că la principalele culturi agricole, producţiile realizaţe în judeţul Neamţ sunt peste media pe ţară…
M.T.: În judeţul Neamţ, peste 83.000 ha se lucrează în exploataţii agricole, deci comasat. Vorbim de mai bine de jumătate din terenul arabil al judeţului Neamţ. Din cele 83.000 ha sunt la exploataţii agricole mari, restul la ferme mai mici. Dar tot comasate sunt terenurile. Asta permite efectuarea mecanizată a lucrărilor agricole, cu utilaje performate, se poate aplica agrotehnica modernă. Pentru că, cine a comasat terenul, are şi dotarea tehnică necesară, se poate încadra în termen şi ca epocă de semănat, ca şi calitate a lucrărilor.
Rep.: Avem pământ roditor, care dă roade bogate an de an. Când vom avea şi agricultori bogaţi?
M.T.: Trecutul an agricol a fost unul bun ca producţii obţinute. Dar trebuie să ne uităm şi ce la a intrat în contul fermierilor. Fluctuaţia mare de preţ dăunează situaţiei financiare dintr-o fermă. Agricultorul îşi face calcule, stabileşte un program de culturi, contând pe anumite câştiguri. Din păcate, toamna vede că socoteala nu mai iese. Până ce preţurile nu se vor stabiliza, nu va fi bine pentru agricultori. Ei tot încearcă să optimizeze cheltuielile şi producţiile. Dar singuri nu reuşesc, este nevoie de politici agricole adecvate, pe termen mediu şi lung.
Tina CONDREA