* În Neamţ, 50 de fermieri ecologişti
România se află pe locul doi în topul țărilor europene cu cea mai rapidă creștere a zonelor de conversie în agricultura ecologică. Țara noastră are un potențial imens în agricultura ecologică, cu o suprafață de 300.000 de hectare de teren arabil certificat ecologic pentru producție și alte 500.000 de pajiști și un număr de 15.500 de operatori înregistrați în sistem la finele anului 2013. Din păcate, România continuă să exporte 80% din producție, în special materie primă și foarte puține produse procesate.
Un trend ascendent urmează şi agricultorii ecologişti nemţeni.Asta pentru că, în timp, agricultura ecologică a început să prindă rădăcini şi în judeţul nostru, începând cu anul 2005 când s-au înregistrat primii doi operatori în acest domeniu. O vreme, numărul lor tot oscila între 40 şi 45 pe an. Renunţau unii, intrau alţii în acest sistem de a face agricultură. Pentru că ei trebuie să se înregistreze anual ca operatori în agricultură ecologică. Bunăoară, anul trecut erau 43 operatori în agricultură ecologică, iar acum avem înregistraţi 50 de agricultori ecologişti nemţeni.
*Paleta activităţilor: producţie, procesare, comercializare şi export!
La Direcţia pentru Agricultură Neamţ se face înscrierea operatorilor care trec în sistemul agriculturii eclogice. Treabă de care se ocupă, de ani buni, inginera Niculina Sorlescu. Am ajuns acolo tocmai când făcea ultimele „finisaje” la situaţia centralizatoare ce cuprinde operatorii din sistemul agriculturii ecologice, domeniile în care ei activează.
Un lucru trebuie ştiut: în obţinerea şi comercializarea produselor ecologice care poartă etichetele şi siglele specifice, producătorii trebuie să parcurgă un „itenerar” de la care nu au voie să se abată. O primă condiţie: înainte de a obţine produse agricole ce pot fi comercializate cu menţiunea ,,produs ecologic”, exploataţia trebuie să parcurgă o perioadă de conversie, de minimum doi ani la culturi agricole şi de 3 ani la vii, livezi şi arbuşti fructiferi. În poducţie se interzice utilizarea organismelor modificate genetic, a fertilizanţilor şi pesticidelor de sinteză, a stimulatorilor şi regulatorilor de creştere, hormonilor, antibioticelor. La procesarea alimentelor ecologice se restricţionează folosirea aditivilor, a substanţelor complementare şi a substanţelor chimice de sinteză. Pe durata întregului lanţ de obţinere a unui produs ecologic, operatorii trebuie să respecte permanent regulile stabilite în legislaţia comunitară şi naţională.Este un sistem de a lucra pământul mai pretenţios, mai costisitor şi care, în final, vine şi cu produse mai scumpe.
Am aruncat şi noi o privire pe respectiva situaţie centralizatore, greu de descifrat pentru un neavizat. Detalii ne-a oferit Niculina Sorlescu. Paleta activităţilor cu care se ocupă agricultorii ecologişti nemţeni este foarte variată, vizând sectoarele agricole din vegetal, zootehnic, ferme mixte, apicultură. În regim bio au intrat loturi din toate culturile agricole tradiţionale, inclusiv păşune.
*Cătina ecologică se extinde pe vreo 43 hectare
La ultima „inventariere”, la nivelul judeţului Neamţ, a rezultat că avem 50 de operatori ecologici. Pe activităţi, ei sunt astfel grupaţi: 48 producători agricoli, 2 procesatori, 3 comercianţi, un exportator şi un operator profilat pe flora spontană. Nu încercaţi să-i adunaţi, că nu ies 50! Nu pentru că un producător agricol ecologist poate fi, în acelaşi timp, procesator, comerciant ori exportator! Cum e cazul Direcţiei Silvice Neamţ, care ocupă, concomitent, poziţia de exportator cu fructe de pădure, dar şi pe cea de la flora spontană.
Sistemul agriculturii ecologice a pătruns masiv şi în zootehnie. La ora acutală, în sistem bio, figurează 400 bovine, 170 ovine şi caprine şi 44 de porci. În apicultura ecologistă sunt înregistraţi 8 operatori care deţin un total de 1250 familii de albine. Pentru ca animalele să fie menţinute în „dieta” ecologică, şi păşunea trebuie să fie întreţinută şi exploatată tot în acest regim. Astfel, la nivelul judeţului Neamţ, avem 500 hectare de păşune trecute la sistemul agriculturii ecologiste.
Cătina ecologică face o „figură” frumoasă, în sensul că se tot extind suprafeţele plantate cu aceşti arbuşti miraculoşi pentru sănătatea omului. În momentul de faţă deja sunt înfiinţate 7,5 hectare de cătină ecologică în comunele Păstrăveni, Petricani şi Dochia. În curs de înfiinţare sunt alte plantaţii de cătină ecologică: 3 ha la Răuceşti şi câte 20 hectare în comunele Dobreni şi Mărgineni.
Până să ajungi să plantezi cătina ecologică, mai întâi trebuie să pregăteşti ecologic terenul. Este vorba de perioada conversie, care, în cazul acestor culturi, durează 3 ani. Timp în care tot investeşti în terenul respectiv, dar nu obţii nici un venit în perioada de conversie.
Tina CONDREA
