* El a spus în instanţă că este victima unei răzbunări şi a acceptat testul la detectorul de minciuni
Agentul principal Dinu Dănuţ Timofte, de la Poliţia Municipiului Roman, a fost arestat de Tribunalul Neamţ pe baza a unor probe, printre care interceptările telefonice şi declaraţiile denunţătorilor. Denunţători care, la rândul lor, sunt arestaţi şi condamnaţi pentru furt, într-unul din numeroasele dosare instrumentate de judiciarist. Astfel, Ioniţă Catola (34 de ani) şi Ioan Viorel Neagu (27 de ani), ambii din Roman, au susţinut că agentul Dinu Timofte le-ar fi pretins, în perioada septembrie – octombrie 2012, suma de 3.000 de lei şi 4.500 de euro pentru a-i da mai departe colegilor de la Poliţia Buhuşi în vederea zădărnicii anchetei într-un dosar de tentativă de furt comisă în comuna Filipeşti. Banii ar fi ajuns la poliţistul romaşcan prin intermediul lui Petre Hărtănescu, arestat şi el pentru complicitate la trafic de influenţă şi favorizarea infractorului.
Avocatul celor doi a spus vineri, la tribunal, că totul este o vendeta a lui Ioniţă Catola, pe care l-a reprezentat şi l-a asistat atunci când acestuia i-a fost prezentat materialul de urmărire penală şi care în declaraţie spune că „vrea să-l bage pe Dinu la puşcărie” – moment în care a reziliat contractul de asistenţă judiciară, aşa cum reiese din încheierea de şedinţă.
Ioniţă Catola şi Ioan Viorel Neagu au fost condamnaţi de Judecătoria Roman, pe 28 iunie, la câte o pedeapsă de patru ani închisoare pentru spargeri date în patru locuinţe. Apărătorul poliţistului a mai susţinut că intenţia de răzbunare este clară întrucât „între timp T.D.D. a mai instrumentat o serie de dosare în care a demonstrat vinovăţia acestora, inculpatul M. V. fiind coautor a recunoscut şi a dat indicii cu privire la acea spargere”. Cum s-a ajuns de la a-şi face meseria cu profesionalism la acuzaţii de corupţie? Simplu, explică tot apărătorul: „Toate informaţiile au plecat de la H. P., deci colaborarea între T. (n.n. – agentul Timofte) şi H. (n.n. – Hărtănescu) este clară, neexistând nici un dubiu ea fiind de natura poliţist – informator de poliţie”. Aceasta, deoarece nimic nu explică o asemenea involuţie: „Este inadmisibil ca cel mai performant poliţist din cadrul Poliţiei Roman, de două ori poliţistul anului, poliţistul care a instrumentat cele mai multe dosare finalizate cu trimiteri în judecată, să fie astăzi în boxa acuzaţilor ca urmare a unor denunţuri făcute de nişte infractori trimişi chiar de el la puşcărie”, cu atât mai mult cu cât la percheziţiile făcute în biroul său şi acasă nu s-a găsit nimic incriminator. La rândul său, Petre Hărtănescu s-a declarat nevinovat şi a explicat faptul că va face testul la detectorul de minciuni numai dacă aceasta nu-i afectează sănătatea, el având implantat un stent la inimă şi urmând să mai treacă printr-o operaţie. Poliţistul a acceptat, în schimb, testul fără rezerve.
* 800 de euro pentru o alcoolemie nepenală
Acuzarea a susţinut, în instanţă, că, în afară de şpaga pentru poliţiştii din Buhuşi, agentul principal Dinu Timofte ar fi cerut bani de la un individ căruia i-a dat de înţeles că îl poate ajuta într-un dosar cu alcoolemie penală. ” În data de 18.06.2013 s-a oferit, în schimbul sumei de 800 euro, să-şi exercite influenţa pe lângă personalul din cadrul S.M.L. Neamţ în scopul de a diminua valoarea alcoolemiei rezultate în urma analizelor de laborator efectuate în dosarul penal nr. xxxxx, privind pe numitul C. M.., având ca obiect săvârşirea infracţiunii prev. de art. 87 alin. 1 din O.U.G. 195/2002, aflat în lucru la Poliţia mun. Roman, astfel încât fapta sa atragă doar răspunderea contravenţională a acestuia, suma de bani fiind primită de la învinuitul C. M. în data de 01.07.2013″, se mai arată în încheiere.
* Acuzaţii au atacat sentinţa tribunalului
În cele din urmă, magistraţii au considerat că există „indicii temeinice şi probe că infracţiunile pentru care sunt cercetaţi inculpaţii au fost săvârşite de aceştia, respectiv denunţul formulat de N. I.-V., deţinut în Penitenciarul Bacău, declaraţiile martorilor C. I., C. M., procesul verbal de constatare a infracţiunii flagrante de către martorul C. M., declaraţiile martorilor C. V.., I. Ş.V., G. D. D., procesele verbale de prezentare pentru recunoaştere, notele privind supravegherea operativă a inculpatului T. D. D., procesele verbale de redare a convorbirilor telefonice”. Pe cale de consecinţă, instanţa a stabilit că „infracţiunile de trafic de influenţă şi favorizare a infractorului, de săvârşirea cărora sunt acuzaţi inculpaţii, prezintă un grad ridicat de pericol social, deoarece aduc atingere relaţiilor sociale referitoare la activitatea de serviciu, activitate a cărei bună desfăşurare este incompatibilă cu suspiciunea că funcţionarii pot fi influenţaţi, în exercitarea atribuţiilor, de persoane care au o influenţă reală sau presupusă asupra lor”. Pe cale de consecinţă, instanţa a decis că „în aceste condiţii, lăsarea inculpaţilor în stare de libertate ar echivala cu încurajarea tacită a lor şi a altora la săvârşirea unor fapte similare şi cu scăderea încrederii populaţiei in capacitatea de ripostă a justiţiei şi, în plus, asemenea fapte neurmate de o ripostă fermă a societăţii ar întreţine climatul infracţional şi ar crea făptuitorului impresia că pot persista în sfidarea legii”.
Măsura arestării a fost atacată de amândoi, decizia finală urmând să fie dată la Bacău.
Cristina IORDACHE
