*Interlopul are de executat o pedeapsă mai mică, dar de achitat 1.000.000 lei cheltuieli judiciare * De la pedeapsa de 30 de ani, Țâță s-a ales cu una mai blândă, de 24 de ani, două luni și 20 de zile * Procesul pentru prejudiciul de circa 8,5 milioane euro continuă la Tribunalul București
A fost pronunțată sentința definitivă în procesul în care cap de afiș este Adrian Marin Botez (poreclit Țâță) și alți 17 inculpați din așa-zisa „academie a infractorilor“, miercuri, 2 noiembrie 2016, de către completul Curții de Apel București.
Judecătorii au admis apelul lui Marin Botez și în final i-au redus din pedeapsă, urmând să execute 24 de ani, două luni și 20 de zile, față de 30 de ani închisoare stabilit prin sentința primei instanțe. Hotărârea Tribunalului București în dosarul ,,academiei infractorilor“ rămâne, în rest, neschimbată, astfel că Marin Botez are obligația să achite la bugetul de stat 1.000.000 lei cheltuieli judiciare.
În plus, pretențiile civile ale celor păgubiți prin jafurile asupra magazinelor de bijuterii, în principal, fac obiectul unui dosar separat, care se află pe rolul Tribunalului București. Procurorii DIICOT care au instrumentat dosarul au evaluat prejudiciul la aproximativ 8,5 milioane euro.
*Condamnat după codul penal vechi
În sentința Curții de Apel București se precizează că, pentru instigare la tâlhărie în formă continuată, inculpatul a primit o pedeapsă de 8 ani și 4 luni închisoare, cea mai grea pedeapsă din toate celelalte aplicate pentru acuzațiile aduse, la care s-a adăugat un spor ce a făcut ca în final pedeapsa rezultantă în dosarul „academiei infractorilor“ să fie de 12 ani, două luni și 20 de zile. La aceasta s-a adăugat condamnarea anterioară din dosarul bătăii administrate lui Dumitru Ioan Mironescu, de la Lilieci, astfel că s-a ajuns la cei 24 de ani, două luni și 20 de zile închisoare. Anterior, la prima instanță pedeapsa pronunțată a fost de 22 ani, 5 luni și 10 zile închisoare, la care s-a adăugat pedeapsa din dosarul bătăii de la Lilieci, rezultând o pedeapsă de peste 34 de ani, ce a fost redusă de Tribunal la 30 de ani, pedeapsa maximă admisă în România.
Apelul lui Adrian Marin Botez a fost singurul admis de CA București în acest dosar. ,,În baza art. 421 pct. 2 lit. a C.p.p. admite apelul declarat de apelantul-inculpat Marin Botez Adrian împotriva sentinței penale nr. 1039/29.04.2016, pronunțată de Tribunalul București Secția I Penală. Desființează în parte sentința penală apelată și în fond rejudecând: În baza art. 25 Cod penal din 1969 raportat la art. 211 alin. 1, alin. 2 lit. a și c, alin. 2 1 lit. a și b și alin. 3 Cod penal din 1969 cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal din 1969, art. 5 alin. 1 Cod penal, art. 19 din Legea 682/2002 și art. 396 alin. 10 Cod procedură penală, condamnă inculpatul Marin Botez Adrian pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la tâlhărie în formă continuată (24 de acte materiale), la pedeapsa de 8 ani și 4 luni închisoare, (…) condamnă același inculpat la pedeapsa închisorii de 5 ani, pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la furt calificat (Andora – 05.04.2011), (…) condamnă același inculpat, pentru săvârșirea infracțiunii de constituire a unui grup infracțional organizat comisă în stare de recidivă postcondamnatorie, la pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare, (…) condamnă același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la tâlhărie calificată în formă continuată comisă în stare de recidivă postcondamnatorie, la pedeapsa de 3 ani și 4 luni închisoare (Milano – 01.12.2015), (…) condamnă același inculpat pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la tâlhărie calificată comisă în stare de recidivă postcondamnatorie (rămasă în faza tentativei), la pedeapsa de 1 an și 8 luni închisoare (Aarhus – Danemarca – 10.04.2015), (…) contopește pedepsele aplicate prin prezenta și aplică inculpatului pedeapsa cea mai grea, de 8 ani și 4 luni închisoare, la care se adaugă sporul de o treime din totalul celorlalte pedepse, respectiv trei ani, zece luni și 20 de zile închisoare, rezultând 12 ani, 2 luni și 20 de zile închisoare. În temeiul art. 43 alin. 1,2 Cod penal adaugă pedeapsa aplicată prin prezenta la restul de pedeapsă de 12 (doisprezece) ani închisoare rămas neexecutat din pedeapsa de 12 ani închisoare, aplicată prin sentința penală nr. 45/D/2013 din 15.02.2013 pronunțată de Tribunalul Bacău în dosarul nr. 4625/110/2011*, definitivă prin decizia penală nr. 2215/30.06.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, rezultând pedeapsa finală de 24 de ani, 2 luni și 20 de zile de închisoare. În baza art. 45 alin. 3 lit. a Cod procedură penală aplică inculpatului pedeapsa complementară cea mai grea, respectiv interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b și h Cod penal, pe o perioadă de 5 (cinci) ani după executarea pedepsei principale. În baza art. 45 alin. 5 Cod procedură penală aplică inculpatului pedeapsa accesorie cea mai grea, respectiv interzicerea drepturilor prev. de art. 66 alin. 1 lit. a, b și h Cod penal, începând cu data rămânerii definitive a prezentei hotărâri și până când pedeapsa principală privativă de libertate a fost executată sau considerată ca executată. În baza art. 40 alin. 3 Cod penal scade din pedeapsa de 24 de ani, 2 luni și 20 de zile închisoare aplicată inculpatului, arestarea preventivă de la data de 20.05.2014 la data de 30.06.2014 (dedusă prin decizia penală nr. 2215/30.06.2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție) și pedeapsa executată de la data de 16.01.2015 la zi. În baza art. 7 alin. 1 din Legea nr. 76/2008 dispune prelevarea de probe biologice de la inculpatul Marin Botez Adrian în vederea introducerii profilului său genetic în Sistemului Național de Date Genetice Judiciare. Menține celelalte dispoziții ale sentinței penale apelate“, se arată în soluția pe scurt a instanței.
*„Academia“ paramilitară a infractorilor conduși de Țâță
Din rechizitoriul cauzei reiese că la data de 13.10.2015 procurorii Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism – DIICOT, Structura Centrală au dispus trimiterea în judecată a „academiei infractorilor“, mai exact a inculpaților: Adrian Marin-Botez (fost Lazăr), Vasilică Popa (fost Purice), Florin Mircea Savu, Andreea Ioana Niță, Gabriela Chirilă-Ilinca, Alexandra Gheorghiu, Adolf Gliga, Petru Cosmin Munteanu, Alexandru Florin Pădurean, Constantin Mihai, Florin Daniel Diță, Petru Bogdan Movilă, Cătălin Ionuț Ispas, Cosmin Andrei Rusu, Constantin Gheorghiță Bostan, Mihail Alexandru Martiniuc, Petruț Adrian Chindea, Laurențiu Dorel Ursu, pentru săvârșirea infracțiunilor de constituire a unui grup infracțional organizat, aderare și sprijinire a unui grup criminal organizat, instigare și complicitate la tâlhărie calificată, instigare la furt calificat, favorizarea făptuitorului și tăinuire.
Prin actul de sesizare s-a reținut că începând cu anul 2011, rețeaua criminală autointitulată „Academia Infractorilor Români“ a fost concepută, inițiată și organizată pe criterii militare, având o structură piramidală, cu un lider = comandant suprem, identificat în persoana inculpatului Marin Botez (fost Lazăr) Adrian zis „Țâță“ și mai multe eșaloane de conducere, subordonate acestuia, fiecare palier fiind specializat și condus de anumite persoane de încredere, ce au grad de „ofițer“, ultimul eșalon fiind cel de execuție, în cadrul acestuia fiind recrutați tineri, atât minori, cât și majori, din tot județul Neamț, de regulă provenind din familii fără posibilități financiare, unii din orfelinate, alții cu antecedente penale, dispuși să se alăture grupării și să comită jafuri armate la magazine de lux din vestul Europei, primind sume modice în raport de sumele de bani câștigate prin comiterea infracțiunilor.
Inculpatul Adrian Marin Botez a pus bazele acestei organizații criminale de această manieră în anul 2011, când odată cu punerea sa sub acuzare pentru instigare la tentativă de omor calificat (dosarul Bariera), ceilalți co-inculpați au fost arestați, pe numele său fiind emis mandat de arestare preventivă în lipsă la data de 09 mai 2011, dată de la care a și fost dat în urmărire generală. Inițial, inculpatul și persoanele din apropierea sa aveau drept preocupări comiterea de infracțiuni de furt calificat pe timp de noapte, prin efracție din diverse centre comerciale din țările vest europene.
Ulterior, inculpatul a regândit strategia infracțională și modurile de atac prin folosirea de tineri nou recrutați pe care îi instruia pentru comiterea de jafuri în plină zi, imitând metodele folosite de celebra grupare infracțională Pink Panters, apărută în spațiul fostei Iugoslavii, respectiv prin violență și amenințare, bazat pe șocul celor atacați, reușind ca în câteva zeci de secunde să fure bijuterii, pietre prețioase și ceasuri scumpe, de ordinul milioanelor de euro.
Această grupare s-a structurat și s-a cristalizat de-a lungul timpului, ajungând chiar la „codificarea“ regulilor și a modului de organizare și funcționare, într-un așa numit „Regulament al Academiei“, având capitole distincte cu privire la profilul viitorului membru al academiei, un model de „contract secret de muncă“, precum și capitole referitoare la pregătirea fizică, psihică, teoretică, practică și de anchetă, prin care trebuia să treacă fiecare recrut, precum și un capitol distinct referitor la „judecata“ la care trebuie să se supună cel care greșește ori trădează. De asemenea, fiecare nou membru era dator să accepte deciziile luate ca urmare a judecății efectuate în „Comisia Membrilor“ – comisia fiind compusă din „comandatul suprem“, „avocatul“ celui acuzat, „contabilul Academiei“, precum și „ofițer în rezervă, peste 50 ani“, „ofițer care a executat peste 10 ani“, „ofițer activ cu vechime de 5 ani“.
Tot acest regulament stabilea că membrii cu gradul de „ofițer“ care au acționat în cadrul acestei grupări pentru o anumită perioadă de timp, în speță 5 ani, se pot desprinde și „își pot întemeia o mică Academie“, pe care s-o controleze singuri, dar cu acordul și cu susținerea „grupării mamă“, probele existente demonstrând că acest lucru este veridic, din gruparea inițială, desprinzându-se două fracțiuni, respectiv una care s-a cristalizat în jurul fratelui liderului, acesta și membrii grupării sale fiind deja cercetați și condamnați în Croația pentru o faptă de tâlhărie, iar membrii grupării sale fiind de asemenea condamnați pentru infracțiuni de furt calificat în Croația, iar o alta ce a acționat independent și ai cărei o parte dintre membri sunt cercetați în stare de arest preventiv în Marea Britanie.
Ambele celule infracționale au folosit ca mod de operare comiterea de infracțiunii fără violență, respectiv infracțiuni de furt prin efracție, pe timp de noapte, din magazine de bijuterii și ceasuri scumpe.
(…) În cursul urmăririi penale s-au administrat probatorii care au demonstrat legătura între un număr de 29 de infracțiuni, din care 27 infracțiuni de tâlhărie (fapt consumat și tentative) comise în Marea Britanie, Belgia, Italia, Franța, Germania, Austria și Danemarca și două infracțiuni de furt calificat comise în Andora și Marea Britanie.
În rechizitoriu se mai arată că prejudiciul total reținut în cauză este în sumă de 8.452.667 euro. Cauza a fost instrumentată împreună cu ofițeri de poliție judiciară din cadrul Direcției de Investigații Criminale și Direcției de Combatere a Criminalității Organizate, cu sprijinul Eurojust.
Cristina IORDACHE
